opțiuni
  • info

9 definiții pentru râcâială

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÂCÂIALĂ, râcâieli, s. f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [Pr.: -câ-ia-] – Râcâi + suf. -eală.

RÂCÂIALĂ, râcâieli, s. f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [Pr.: -câ-ia-] – Râcâi + suf. -eală.

râcâială sf [At: DM / Pl: ~ieli / E: râcâit1 + -eală] 1-10 Râcâitură (1-10).

rîcîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a rîcîi. Zgomotu produs de această acțiune: aud o rîcîĭală de cîne la ușă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

râcâială (desp. -câ-ia-) s. f., g.-d. art. râcâielii; pl. râcâieli

râcâială (-câ-ia-) s. f., g.-d. art. râcâielii; pl. râcâieli

râcâială s.f. (sil. -câ-ia-), g.-d. art. râcâielii; pl. râcâieli

rîcîială

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RÂCÂIALĂ s. 1. v. scurmare. 2. zgâriere, (pop.) zgrepțănare. (~ unui obiect cu unghiile.) 3. zgândărire, (pop.) scociorâre, (reg.) zgâncilire, (Olt.) zgâmăire. (~ unei răni.)

RÎCÎIALĂ s. 1. rîcîit, rîcîitură, scormonire, scurmare, scurmătură, (înv., pop. și fam.) scociorîre, scociorît. (~ pămîntului cu ghearele.) 2. zgîriere, (pop.) zgrepțănare. (~ unui obiect cu unghiile.) 3. zgîndărire, (pop.) scociorîre, (reg.) zgîncilire, (Olt.) zgîmăire. (~ unei răni.)

Intrare: râcâială
râcâială substantiv feminin
  • silabație: râ-câ-ia-lă info
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râcâială
  • râcâiala
plural
  • râcâieli
  • râcâielile
genitiv-dativ singular
  • râcâieli
  • râcâielii
plural
  • râcâieli
  • râcâielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

râcâială, râcâielisubstantiv feminin

etimologie:
  • Râcâi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.