24 de definiții pentru rășchia

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂȘCHIA, rășchiez, vb. I. Tranz. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. [Pr.: -chi-a] – Lat. *rasclare.

RĂȘCHIA, rășchiez, vb. I. Tranz. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. [Pr.: -chi-a] – Lat. *rasclare.

rășchia vt [At: LB / V: rășca, ~chi' (Pzi: ~iesc), râsc~, râș~, resc~, reș~, reșchita, risc~, riș~ / Pzi: ~iez, (reg) rășchiu, rășchii / E: ml *rasclare] 1 (Fșa) A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor pentru a le face jurebii. 2 (Reg; pcf rășchira) A răsfira (1). 3 A întinde în lături. 4 (Reg) A scurma. 5 (Reg) A zgâria.

RĂȘCHIA, rășchiu și rășchiez, vb. I. Tranz. A trece firele de cînepă, de in etc. de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. Îi dete o chită de cînepă și-i spuse că pînă în seară s-o toarcă, s-o rășchie, s-o urzească, s-o țeasă. MARIAN, O. II 184. ◊ (Complementul indică obiectul de pe care se deapănă; cu pronunțare regională) A doua rîșchie fuse pe un rîșchitor de aur. SEVASTOS, N. 225. ◊ Absol. Fata are să rîșchie. ȘEZ. I 184.

A RĂȘCHIA ~ez tranz. (fire textile) A depăna de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. /<lat. rasclare

răschiĭ și rășchiĭ (vest) și rîșchiĭ (est), a -iá v. tr. (lat. *rasclare, din *rastlare, a grebla, d. rastrum, greblă; it. raschiare, fr. racler, a zgîria, a rade, a răzui). Est. Depăn lînă de pe fus pe răschitor.

rășchiĭ, rășchitór, V. răsch-.

rîșchiĭ, rîșchitór, V. răschiĭ, -itor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rășchia (a ~) (a depăna) (desp. -chi-a) vb., ind. prez. 1 sg. rășchiez (desp. -chi-ez), 3 rășchia, 1 pl. rășchiem; conj. prez. 1 sg. să rășchiez, 3 să rășchieze; ger. rășchiind (desp. -chi-ind)

rășchia (a ~) (-chi-a) vb., ind. prez. 3 rășchiază, 1 pl. rășchiem (chi-em); conj. prez. 3 să rășchieze; ger. rășchiind (-chi-ind)

rășchia vb. (sil. -chi-a), ind. prez. 1 sg. rășchiez, 3 sg. și pl. rășchiază, 1 pl. rășchiem (sil. -chi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. rășchieze; ger. rășchiind (sil. -chi-ind)

rășchia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. rășchiază, 1 pl. rășchiem, ger. rășchiind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂȘCHIA vb. v. râcâi, scormoni, scurma.

rășchia vb. v. RÎCÎI. SCORMONI. SCURMA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rășchia (rășchiez, rășchiat), vb. – A depăna. – Var. rîșchia, pers. I rășchii. Bg. rasšivam „a descoase, a depăna”, de unde și megl. rășies „a depăna”; forma rom. este rezultatul unei disimilări din *răsșia, ca în cazul lui rășchira. Etimologiile propuse nu par probabile: din lat. *rasclāre (Pușcariu 1441; Tiktin; REW 7072; Candrea); din lat. *resticŭlāre, din resticŭla „funie” (Densusianu, GS, II, 320). – Der. rășchitor (var. rășchitoare, rîșchitor), s. n. (unealtă de depănat), pe care Pascu, I, 67, o derivă din lat. *re-ex-clāvātōrium.

Intrare: rășchia
  • silabație: răș-chi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rășchia
  • rășchiere
  • rășchiat
  • rășchiatu‑
  • rășchiind
  • rășchiindu‑
singular plural
  • rășchia
  • rășchiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rășchiez
(să)
  • rășchiez
  • rășchiam
  • rășchiai
  • rășchiasem
a II-a (tu)
  • rășchiezi
(să)
  • rășchiezi
  • rășchiai
  • rășchiași
  • rășchiaseși
a III-a (el, ea)
  • rășchia
(să)
  • rășchieze
  • rășchia
  • rășchie
  • rășchiase
plural I (noi)
  • rășchiem
(să)
  • rășchiem
  • rășchiam
  • rășchiarăm
  • rășchiaserăm
  • rășchiasem
a II-a (voi)
  • rășchiați
(să)
  • rășchiați
  • rășchiați
  • rășchiarăți
  • rășchiaserăți
  • rășchiaseți
a III-a (ei, ele)
  • rășchia
(să)
  • rășchieze
  • rășchiau
  • rășchia
  • rășchiaseră
răschia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rișchia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rischia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
reșchița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
reșchia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
reschia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râșca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râșchia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râschia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rășchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rășchia, rășchiezverb

  • 1. A depăna firele toarse de pe fus sau de pe ghem pe rășchitor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi dete o chită de cînepă și-i spuse că pînă în seară s-o toarcă, s-o rășchie, s-o urzească, s-o țeasă. MARIAN, O. II 184. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională A doua rîșchie fuse pe un rîșchitor de aur. SEVASTOS, N. 225. DLRLC
    • format_quote (și) absolut cu pronunțare regională Fata are să rîșchie. ȘEZ. I 184. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: rășchiu. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.