6 intrări
88 de definiții
din care- explicative (47)
- morfologice (16)
- relaționale (10)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- enciclopedice (12)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÂURI vb. IV v. râura.
RÂURI vb. IV v. râura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
râuri v vz râura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râuri v vz roura corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râurì v. 1. a curge ca un râu: râură oștirea ca trâmbe pe luncă BOL.: 2. a undula: păru’i blond pe umeri cade râurind BOL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÂU, râuri, s. n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Șir, coloană, mulțime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârșit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național. – Lat. rivus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂU, râuri, s. n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Șir, coloană, mulțime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârșit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național. – Lat. rivus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
RÂURA, pers. 3 râurează,[1] vb. I. 1. Intranz. A curge ca un râu (1). ♦ Fig. (Despre păr) A cădea în jos[2] (pe spate); a undui. 2. Tranz. (Rar; despre râuri) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). 3. Tranz. A împodobi o ie, o cămașă etc. cu râuri (3). [Pr.: râ-u-. – Var. (înv.) râuri vb. IV] – Din râu.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. și refl. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. [Pr.: ro-u-] – Lat. rorare (după rouă).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. și refl. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. [Pr.: ro-u-] – Lat. rorare (după rouă).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
raora v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răora1 v vz râura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răora2 v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răura2 v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răura1 v vz râura1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răură sf vz râu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râora v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râu sn [At: PSALT. HUR. 53r/22 / V: (îng) riu, (reg) răură / S și: reu / Pl: ~uri, (înv) ~re / E: ml rivus] 1 Apă curgătoare mare (navigabilă), formată din unirea mai multor pâraie, și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac sau într-o mare. 2 (Înv) Izvor. 3 (Înv) Șuvoi de apă Si: puhoi, torent. 4 (Îlav) Râuri-râuri în număr mare. 5 (Mpl) Element decorativ în costumul popular românesc, cusut în rânduri verticale pe ii, cămăși, cojoace.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râura1 vti [At: MAIOR, IST. 70/9 / P: râ-u~ / V: (înv) rău~, răora, râuri (S: riuri) / S și: riura / Pzi 3: ~rează, râură / E: râuri (pll râu)] 1-2 (D. râuri, ape) A curge (4). 3-4 A da naștere. 5-6 (Înv; subiectul indică un râu) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). 7-8 (Rar) A împodobi o ie, o cămașă etc. cu râuri (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râura2 v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
riu sn vz râu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
roara v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
roora v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
roura [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 94v/11 / P: ro-u-ra, (pop) rou-ra / V: (îvp) rău~, (îrg) răora, (înv) roora, râuri, raora, răora, râu~, roăra, ruăra, ruora, ruăra (Pzi: ruțâr) / Pzi: ~rez / E: ml rorare] 1 vi A cădea rouă (1). 2 vi A se acoperi cu rouă (1) Si: a se umezi. 3-4 vrt{a) A (se) stropi cu picături (ca) de rouă (1) Si: a (se) umezi, a {se) uda. 5-6 vtr (Înv; fig) A (se) înviora. 7-8 vtr (Înv; fig) A (se) liniști. 9 vi (Îvp) A cădea o ploaie măruntă și de scurtă durată Si: a bura, a burnița. 11 vtr A (se) stropi cu picături mărunte de ploaie 12-13 vit (Îvp) A picura sau a face să picure, să curgă. 14 vt A lăsa să cadă picătură cu picătură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ruăra v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ruâra v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de gall
- acțiuni
ruora v vz roura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂURA, pers. 3 râurează, vb. I. 1. Intranz. A curge ca un râu (1). ♦ Fig. (Despre păr) A cădea în jos (pe spate); a undui. 2. Tranz. (Rar; despre râuri) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). 3. Tranz. A împodobi o ie, o cămașă etc. cu râuri (3). [Pr.: râ-u-. – Var. (înv.) râuri vb. IV] – Din râu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
RÎU, rîuri, s. n. 1. Apă curgătoare mare (uneori navigabilă) care se formează din unirea mai multor pîraie și care se varsă într-un fluviu sau în alt rîu. Dăm de o vînă liniștită de apă, care se desprinde din rîu, se abate îmbrățișînd un cot de luncă. SADOVEANU, O. VII 338. Cu cofița pe-ndelete Vin neveste de la rîu. COȘBUC, P. I 47. Rîul adapă cîmpul ce roua smălțează; Răcoarea dă viață și stelile albesc. HELIADE, O. I 183. ◊ (În metafore și comparații) Pe umeri pletele-i curg rîu, Mlădie ca un spic de grîu, Cu șorțul negru prins în brîu... COȘBUC, P. I 118. 2. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. (Prin exagerare) Iar la ospăț! Un rîu de vin! COȘBUC, P. I 57. Mult, măicuță, te-am rugat, Rîu de lacrimi am vărsat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174. ◊ Fig. Din sufletu-ți rece tu fă o grădină, Cu rîuri de cînturi, cu flori de lumină. EMINESCU, O. IV 11. Printre rîuri de lumină și ogoare de senin, Unde lacrimile seacă, unde nu răsare chin. BELDICEANU, P. 125. Zbor caii lăsînd rîuri de foc în urma lor. ALECSANDRI, P. A. 183. ♦ Șir, coloană, mulțime de oameni în mers. Ieși în uliță și se cufundă și el în rîul de trupuri. DUMITRIU, B. F. 108. Pe toate podurile, pe toate ulițele, rîuri de bărbați, femei și copii se îndreaptă spre locul de adunare. CAMIL PETRESCU, O. II 350. ◊ Expr. Rîuri-rîuri = în număr mare, fără sfîrșit; potop. [Neamurile] se mișcară rîuri-rîuri, Ori din codri răscolite, ori stîrnite din pustiuri. EMINESCU, O. I 146. 3. (La pl.) Cusătură în linii șerpuitoare, făcută cu arnici sau cu mătase la mînecile și la pieptul iilor. Avea o cămașă albă ca zăpada, de inișor, cu rîuri de mătase albăstrie și bete cu mărgele. CAMIL PETRESCU, O. I 94.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎURA, pers.3 rîurează și rîură, vb. I. 1. Intranz. A curge ca un rîu. Insultele nu-l pleacă [pe poet], să rîure potop. MACEDONSKI, O. I 109. ♦ Fig. A cădea în unde, a undui. P-un nor de aur lunecînd, A zînelor crăiasă Venea cu părul rîurînd, Rîu galben de mătasă. COȘBUC, P. I 66. Era palidă; părul ei cel frumos se desfăcuse și rîura plin de apă pe umerii săi. BOLINTINEANU, O. 427. 2. Tranz. (Rar; despre rîuri) A străbate un loc (alimentîndu-l cu apă). Marginea rîului... care rîurează aici un grup de sate. I. IONESCU, D. 336. ◊ (Poetic) De mult ce plîngi și te frămînți în spumă, Mi-e fața-n veci de lacrămi rîurată. CERNA, P. 94. – Variantă: rîuri (BOLINTINEANU, O. 53) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎURI vb. IV v. rîura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. Fig. A stropi, a umezi, a acoperi cu stropi ca de rouă. [Cugetările] dulci și duioase... fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana. ODOBESCU, S. III 51. Gălbinarea firească a lui Ipolit se făcuse mai grozavă la lumina făcliilor de ceară, și sudoarea roura melancolica lui frunte. NEGRUZZI, S. I 53. ◊ Refl. Este oare de milă sau de mîndrie lacrima cu care tot ochiul se rourează, urmînd cu gîndul în cale pe viteazul dorobanț romîn? ODOBESCU, S. II 530.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÂU ~ri n. 1) Apă curgătoare mare care se varsă într-un fluviu sau într-o mare. Răutul este un ~ mic. 2) fig. Lichid care curge din abundență. 3) fig. Coloană de oameni care merg într-o direcție. 4) la pl. fig. Broderie decorativă în linii șerpuitoare pe altița și pe pieptul iilor. /<lat. rivus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A RÂURA pers. 3 ~ează intranz. rar 1) A curge fără încetare și din abundență, ca un râu. 2) fig. A se asemăna cu valurile unui râu. /Din râu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ROURA ~ează 1. intranz. A cădea rouă. 2. tranz. A face să se roureze. /<lat. rorare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ROURA pers. 3 se ~ează intranz. A se acoperi cu stropi ca de rouă. /<lat. rorare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
râu n. 1. curs de apă ce se varsă într’un fluviu sau într’alt râu; 2. fig. torent: râuri de cântări EM. un râu falnic de lumină se revarsă peste munte AL.; 3. pl. flori cusute (în linii șerpuitoare) pe iile țărancelor. [Lat. RIVUS],
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Râul-Doamnei m. 1. afluent de-a stânga Argeșului, udă județul Muscel; 2. plasă în jud. Muscel.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Râul-Vadului m. 1. afluent de-a dreapta Oltului, pe la fostul hotar; 2. trecătoare numită obișnuit Câineni.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rîu n. V. râu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rourà v. 1. a cădea rouă; 2. fig. a pica, a uda cu picături: din ochii ei rourează lacrimi. [Lat. RORARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răoreáză, V. rourează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răureáză, V. rourează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
riŭ, V. rîŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîŭ și (vechĭ) riŭ n., pl. urĭ (lat. rîvus, pop. rius, it. sp. pg. rio, pv. vfr. riu). Curs de apă maĭ mare de cît pîrău, fluviu: rîu Siret, rîu Dunărea. (În geografie se zice riŭ apeĭ care se varsă într’un fluviu și fluviŭ celeĭ ce se varsă în mare). Fig. Mare cantitate: rîŭ de lacrămĭ. Pl. Ornamentele iilor țărăneștĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîuréz și -résc v. intr. (d. rîŭ). Curg mult ca rîu: oastea rîura de pe deal, lacrămile-ĭ rîuraŭ pe obraz.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rooreáză, V. rourează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roureáză v. impers. (d. roŭă, lat. rorare). Pică roŭă. Ploŭă puțin, burează: n’a ploŭat, ci numaĭ a rourat. Fig. Din ochiĭ eĭ rourează lacrămĭ. – Și înr-. Vechĭ a răura, răora, roora, ruora, ruăra (eŭ ruăr). Cp. cu bour, nour.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ruăreáză, rúăr, V. rourează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ruoreáză, V. rourează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
piatră de râu (desp. pia-tră) s. f. + prep. + s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
râu s. n., art. râul; pl. râuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
+râura2 (a ~) (a împodobi cu râuri) (rar) (desp. râ-u-) vb., ind. prez. 1 sg. râurez, 3 râurează; conj. prez. 1 sg. să râurez, 3 să râureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
râura1 (a ~) (a curge, a undui) (rar) (desp. râ-u-) vb., ind. prez. 3 râurează, imperf. 3 pl. râureau; conj. prez. 3 să râureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
+râuri-râuri loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
roura (a ~) (desp. ro-u-) vb., ind. prez. 3 rourează, imperf. 3 pl. rourau; conj. prez. 3 să roureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
scoică-de-râu (specie de scoici) s. f., g.-d. art. scoicii-de-râu; pl. scoici-de-râu
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
piatră de râu (pia-tră) s. f. + prep. + s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râu s. n., art. râul; pl. râuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râura (a ~) (rar) (râ-u-) vb., ind. prez. 3 râurează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roura (a ~) (ro-u-) vb., ind. prez. 3 rourează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scoică-de-râu (specie de scoici) s. f., g.-d. art. scoicii-de-râu; pl. scoici-de-râu
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râu s. n., art. râul; pl. râuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
râura vb. (sil. râ-u-), ind. prez. 3 sg. râurează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roura vb. (sil. ro-u-), ind. prez. 3 sg. rourează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scoică de râu s. f. + prep. + s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLOIER DE RÂU s. v. prundăraș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÂU s. 1. (GEOGR.) apă. (Jiul este un ~ care străbate Oltenia.) 2. v. puhoi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÂURA vb. v. curge, undui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROURA vb. v. bura, burnița, pica, picura, țârcâi, țârâi, uda, umezi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROURA vb. a se înroura. (Iarba s-a ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ploier de rîu s. v. PRUNDĂRAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÎU s. 1. (GEOGR.) apă. (Jiul este un ~ care străbate Oltenia.) 2. puhoi, șiroi, șuvoi, torent. (Un ~ de vin.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîura vb. v. CURGE. UNDUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROURA vb. a se înroura. (Iarba s-a ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roura vb. v. BURA. BURNIȚA. PICA. PICURA. ȚÎRCÎI. ȚÎRÎI. UDA. UMEZI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rîu (-uri), s. n. – 1. Apă curgătoare mare. – 2. Feston, broderie, cusătură verticală. – Mr. arîu, megl. rou. Lat. rivus, rius (Pușcariu 1469; REW 7341; Bărbulescu, Arhiva, XXXVII, 245); cf. it., sp., port. rio (logud. riu, campan. arriu), prov., cat. riu. – Der. rîurean, adj. (riveran); rîura, vb. (a undui; a coase rîuri); rîuri, vb. (a undui, a curge, a forma un rîu); înrîuri, vb. (a influența, a avea influență), format prin traducerea fr. influer, cf. germ. Einfluss.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
râuri de pietre (pl.), → periglaciar.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roura, vb. intranz. – v. răora („a stropi cu apă tarlaua”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CANADIAN RIVER [kaneídiən rívə], rîu în partea central-sudică a S.U.A., afl. dr. al rîului Arkansas; 1.458 km. Izv. din culmea Sangre de Cristo (M-ții Stîncoși) și străbate Pod. Llano Estacado. Trece prin Oklahoma City. Irigații și hidroenergie.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
GURA RÂULUI, com. în jud. Sibiu, pe Cibin; 3.641 loc. (1995). Hidrocentrală (3,7 MW) dată în folosință în 1981. Colecție de icoane pe sticlă, ceramică, țesături, piese de port popular etc. Biserica Cuvioasa Paraschiva (sec. 18-19) în satul Gura Râului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂU DE MOARĂ, com. în jud. Hunedoara, situată în S depr. Hațeg, la poalele N ale m-ților Retezat, pe cursul superior al râului Râu Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale în satele Ostrovu Moc (15,9 MW, intrată în funcțiune în 1986), Clopotiva (14 MW, 1987) și Ostrov (15,9 MW, 1988). În satul R. de M., atestat documentar în 1359, se află ruinele Curții cnejilor Cânde (sec. 15), iar în satul Suseni, menționat documentar în 1439, ruinele cetății Colț (sau Cetatea Colțului), construită de cnejii Cânde pe un pinten stâncos din m-ții Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cetăți cneziale din Transilvania, Biserica Pogorârea Duhului Sfânt (sec. 14), în satul Ostrov, și bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) și Sf. Ioan Botezătorul (1768), în satul Clopotiva. Acces spre rezervațiile Gemenele (din Parcul Național Retezat) și spre calcarele de la Fața Fetei (cu planta endemică Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂU MARE, râu, afl. stg. al Streiului în depr. Hațeg; 62 km. R.M. se formează prin unirea (în cadrul bazinetului Gura Apelor) Râului Șeș (care izv. din masivul Godeanu) cu râul Lăpușnicu Mare (izv. din m-ții Retezat, de sub vf. Peleaga). Pe cursul superior, în bazinetul Gura apelor, s-a construit (1980-1986) cel mai mare baraj de pe râurilor interioare ale țării (barajul „Gura Apelor”), cu o înălțime de 174 m, o lățime max. (la bază) de 570 m și o lungime (la coronament) de 480 m. Lacul de acumulare din spatele acestui baraj are o capacitate de 225 mil. m3 de apă, constituind sursa de alimentare și punere în mișcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW), dată în funcțiune în 1986. În aval de această hidrocentrală, pe R.M. au mai fost construite și date în exploatare încă zece hidrocentrale: Ostrovu Mic (15,9 MW, 1986), Clopotiva (14 MW, 1987), Ostrov (15,9 MW, 1988), Cârnești I (15,9 MW, 1988), Cârnești II (11,5 MW, 1988), Păclișa (15,9 MW, 1988), Totești I (15,9 MW, 1988), Totești II (15,9 MW, 1989), Hațeg (15,9 MW, 1990) și Sântămăria-Orlea (11,5 MW, 1991).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂU NEGRU, râu, afl. stg. al Oltului în aval de com. Chichiș (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al m-ților Nemira, de sub vf. Șandru Mare, de la 1.280 m alt., curge mai întâi pe direcție N-S, iar în arealul com. Lemnia (jud. Covasna), pătrunde în depr. Târgu Secuiesc, pe care o drenează pe direcția NE-SV, în cadrul căreia meandrează puternic, având numeroase despletiri ale cursului său. În cursul inf. străbate o zonă mlăștinoasă și arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic, Cașin, Mărcușa, Zăbala, Covasna, Tărlung.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂU TÂRGULUI, râu, afl. stg. al Râului Doamnei, în amonte de Mărăcineni; 67 km. Izv. din m-ții Iezer, de sub vf. Păpușa, de la 2.050 m alt., străbate zona montană pe direcție N-S, pe o pantă medie de 50‰, la Câmpulung pătrunde în zona Muscelelor Argeșului, iar în aval de Mihăiești drenează partea de V a piem. Cândești, separând-o de dealurile Argeșului. În cursul superior, în satele Lerești și Voinești au fost construite și date în folosință (1987) câte o hidrocentrală cu puteri instalate de 19 MW și, respectiv, 5,2 MW.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂUL CÂINELUI, râu, afl. stg. al Vedei, pe terit. com. Buzescu (jud. Teleorman); 84 km. Izv. din N. C. Găvanu-Burdea, din arealul com. Siliștea Nouă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂUL DOAMNEI, râu, afl. stg. al Argeșului la Pitești; 98 km. R.D. își formează cursul prin confl. a două pâraie (Valea Rea, 20 km, considerat izv. pr., și Zârna, 17 km) care au obârșia în două lacuri glaciare (Viștea și, respectiv, Zârna) aflate aproximativ la aceeași altitudine (2.190 m) pe versantul de S al m-ților Făgăraș. După un curs vijelios în sectorul montan (panta medie este de 40‰), străbate muscelele și dealurile Argeșului, unde panta de curgere este de 4-8‰. Apele cursului său superior sunt parțial captate și conduse printr-un tunel de aducțiune în lacul de acumulare Vidraru. Afl. pr.: Cernat, Râul Târgului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂUL MORILOR v. Telița.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂUL SADULUI, com. în jud. Sibiu, situată la poalele N ale m-ților Lotrului și cele E ale m-ților Cindrel, pe cursul mijlociu al râului Sadu; 620 loc. (2005). Hidrocentrala Sadu V (27,4 MW) dată în funcțiune în 1955. Expl. și prelucr. lemnului (cherestea).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPPOPHAE L., CĂTINA ALBĂ, CĂTINA DE RÎU, fam. Elaeagnaceae. Gen originar din Asia și Europa, 2 specii, plante dioice. Flori mici, nesemnificative, perigonul cu 2 foliole, 4 stamine. Frunze înguste.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Claudite iam rivos... (lat. „Închideți rîurile...”) – Sînt cuvintele cu care începe ultimul vers al unui poem pastoral al lui Vergiliu (Egloge, III-111). Versul, în întregimea lui, sună astfel: Claudite iam rivos, pueri; sat prata biberunt („Închideți – adică stăviliți – rîurile, copii; cîmpiile au băut de ajuns!”). Dar în verbire sau în scris, ca expresie, se citează numai primele trei cuvinte, în sensul de: „Ajunge! Gata! Să terminăm!”, și se folosesc spre a cere să se pună capăt unei prea lungi discuții, polemici, campanii, sau unui șir nesfîrșit de citate, de extrase etc. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
- silabație: pia-tră
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: râ-u-ra
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: ro-u-ra
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
râu, râurisubstantiv neutru
- 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: râuleț
- Dăm de o vînă liniștită de apă, care se desprinde din rîu, se abate îmbrățișînd un cot de luncă. SADOVEANU, O. VII 338. DLRLC
- Cu cofița pe-ndelete Vin neveste de la rîu. COȘBUC, P. I 47. DLRLC
- Rîul adapă cîmpul ce roua smălțează; Răcoarea dă viață și stelile albesc. HELIADE, O. I 183. DLRLC
- Pe umeri pletele-i curg rîu, Mlădie ca un spic de grîu, Cu șorțul negru prins în brîu... COȘBUC, P. I 118. DLRLC
-
-
- Iar la ospăț! Un rîu de vin! COȘBUC, P. I 57. DLRLC
- Mult, măicuță, te-am rugat, Rîu de lacrimi am vărsat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174. DLRLC
- Din sufletu-ți rece tu fă o grădină, Cu rîuri de cînturi, cu flori de lumină. EMINESCU, O. IV 11. DLRLC
- Printre rîuri de lumină și ogoare de senin, Unde lacrimile seacă, unde nu răsare chin. BELDICEANU, P. 125. DLRLC
- Zbor caii lăsînd rîuri de foc în urma lor. ALECSANDRI, P. A. 183. DLRLC
- 2.1. Șir, coloană, mulțime de oameni în mers. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ieși în uliță și se cufundă și el în rîul de trupuri. DUMITRIU, B. F. 108. DLRLC
- Pe toate podurile, pe toate ulițele, rîuri de bărbați, femei și copii se îndreaptă spre locul de adunare. CAMIL PETRESCU, O. II 350. DLRLC
- Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârșit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: potop
- [Neamurile] se mișcară rîuri-rîuri, Ori din codri răscolite, ori stîrnite din pustiuri. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
-
-
-
- 3. Cusătură în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Avea o cămașă albă ca zăpada, de inișor, cu rîuri de mătase albăstrie și bete cu mărgele. CAMIL PETRESCU, O. I 94. DLRLC
-
etimologie:
- rivus DEX '09 DEX '98
râuraverb
-
- Insultele nu-l pleacă [pe poet], să rîure potop. MACEDONSKI, O. I 109. DLRLC
- 1.1. (Despre păr) A cădea (pe spate). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: undui
- P-un nor de aur lunecînd, A zînelor crăiasă Venea cu părul rîurînd, Rîu galben de mătasă. COȘBUC, P. I 66. DLRLC
- Era palidă; părul ei cel frumos se desfăcuse și rîura plin de apă pe umerii săi. BOLINTINEANU, O. 427. DLRLC
-
-
- 2. (Despre râuri) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Marginea rîului... care rîurează aici un grup de sate. I. IONESCU, D. 336. DLRLC
- De mult ce plîngi și te frămînți în spumă, Mi-e fața-n veci de lacrămi rîurată. CERNA, P. 94. DLRLC
-
-
etimologie:
- râu DEX '98 DEX '09
rouraverb
- 1. A cădea rouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 2. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- [Cugetările] dulci și duioase... fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana. ODOBESCU, S. III 51. DLRLC
- Gălbinarea firească a lui Ipolit se făcuse mai grozavă la lumina făcliilor de ceară, și sudoarea roura melancolica lui frunte. NEGRUZZI, S. I 53. DLRLC
- Este oare de milă sau de mîndrie lacrima cu care tot ochiul se rourează, urmînd cu gîndul în cale pe viteazul dorobanț romîn? ODOBESCU, S. II 530. DLRLC
-
etimologie:
- rorare (după rouă). DEX '09 DEX '98