5 definiții pentru râtui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râtui1 vti [At: DENSUSIANU, Ț. H. 262 / Pzi: ~esc, 3 râtuie / E: rât1] 1-2 (Reg; d. porci) A râma (5-6). 3-4 (Reg) A împinge cu râtul. 5-6 (Reg; fig) A-și bate joc de cineva.

râtui2 vt [At: ALRM SN I h 20/346 / Pzi: ~esc / E: rât2] (Reg) A desțeleni (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

râtui, râtuiesc, vb. IV (reg.) 1. a râma (porcul). 2. a-și bate joc, a lua peste picior.

Intrare: râtui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râtui
  • râtuire
  • râtuit
  • râtuitu‑
  • râtuind
  • râtuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • râtuiește
(să)
  • râtuiască
  • râtuia
  • râtui
  • râtuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • râtuiesc
(să)
  • râtuiască
  • râtuiau
  • râtui
  • râtuiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)