3 definiții pentru rândunic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rândunic sm [At: ALR I, 1 018/594 / Pl: ~ici / E: drr rândunică] (Orn; reg) Rândunel (1).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RÂNDUNIC s. v. rândunel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rîndunic s. v. RÎNDUNEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: rândunic
rândunic substantiv masculin
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)