2 definiții pentru râncoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RÎNCOARE s. f. (Transilv.) Ură, pizmă. Așa cobesc muierile în răutatea inimii lor, din rîncoare. RETEGANUL, P. V 19.

RÎNCOARE s. f. (Reg.) Ură, pizmă. – Lat. rancor, -oris.

Intrare: râncoare
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râncoare
  • râncoarea
plural
genitiv-dativ singular
  • râncori
  • râncorii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

râncoaresubstantiv feminin

  • 1. regional Pizmă, ură. DLRLC
    • format_quote Așa cobesc muierile în răutatea inimii lor, din rîncoare. RETEGANUL, P. V 19. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.