7 definiții pentru râmătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÂMĂTURĂ, râmături, s. f. Loc unde a râmat un porc; pământ scormonit de un porc. – Râma + suf. -ătură.
RÂMĂTURĂ, râmături, s. f. Loc unde a râmat un porc; pământ scormonit de un porc. – Râma + suf. -ătură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
râmătură sf [At: LB / Pl: ~ri / E: râma + -(ă)tură] 1 Loc râmat. 2 Pământ scormonit și răsturnat (de porc). 3 (Rar; pan) Drum rău. 4 (Reg) Teren erodat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÂMĂTURĂ ~i f. Loc unde a râmat un porc. /a râma + suf. ~ătură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RÎMĂTURĂ, rîmături, s. f. Locul unde a rîmat un porc; pămîntul scormonit de porc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
râmătură s. f., g.-d. art. râmăturii; pl. râmături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
râmătură s. f., g.-d. art. râmăturii; pl. râmături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
râmătură s. f., g.-d. art. râmăturii; pl. râmături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
râmătură, râmăturisubstantiv feminin
- 1. Loc unde a râmat un porc; pământ scormonit de un porc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Râma + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.