2 intrări
38 de definiții
din care- explicative (21)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
- etimologice (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rușină sf vz rășină
rușínă, V. rășină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂȘINĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. – Lat. resina.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂȘINĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. – Lat. resina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUȘINA, rușinez, vb. I. 1. Refl. A-i fi cuiva rușine, a se jena. ♦ A se simți stingherit, a se sfii. 2. Tranz. A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. ♦ (Înv. și pop.) A necinsti, a dezonora. – Din rușine.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUȘINA, rușinez, vb. I. 1. Refl. A-i fi cuiva rușine, a se jena. ♦ A se simți stingherit, a se sfii. 2. Tranz. A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. ♦ (Înv. și pop.) A necinsti, a dezonora. – Din rușine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rășină sf [At: PSALT. 329 / V: (îrg) răș~, reș~, (reg) riș~, ruș~, rușine / Pl: ~ni / E: ml resina] 1 Nume generic dat unor substanțe lipicioase, insolubile în apă și inflamabile, care curg de la sine sau se extrag prin incizii din diferite plante, mai ales conifere, sau se fabrică pe cale sintetică, având diverse întrebuințări în industrie. 2 (Csnp) Catran (1). 3 (Reg) Cleiul pantofarului. 4 (În strigături; îf rișină) Murdărie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
râșină sf vz rășină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reșină sf vz rășină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rișină sf vz rășină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rușena v vz rușina
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rușina [At: PSALT. HUR. 8721 / V: (înv) ~șna / Pzi: ~nez, (îrg) rușin / E: rușine] 1 vr A-i fi cuiva rușine1 (1) Si: a se jena. 2 vtf A face pe cineva să-i fie rușine1 (1) 3 vr A se simți stingherit Si: a se sfii. 4 vt (Înv) A umili. 5 vt (Rar) A mustra. 6 vt (Îrg) A viola.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rușine2 sf vz rășină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂȘINĂ, rășini, s. f. Nume generic dat unor substanțe cleioase, insolubile în apă și inflamabile, care curg de la sine (sau se extrag prin incizii în scoarță) din diferite plante, mai ales din conifere (sau se fabrică pe cale sintetică) și care au diverse întrebuințări în industrie. Din gătejele de brad, Lacrimi de rășină cad. DEȘLIU, M. 55. Dinspre desimea pădurii ne învăluia miros călduț de rășină. SADOVEANU, O. VIII 245. Miros aspru de rășină și mintă îmi înviora oboseala. C. PETRESCU, S. 215.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUȘINA, rușinez, vb. I. 1. Refl. A-i fi cuiva rușine, a fi cuprins de rușine, a se jena. Ș-atîta mă laudă, că foarte mă rușinez și mă doare-n suflet că nu sînt așa cum spune mămuca. VLAHUȚĂ, O. A. 428. Se rușina să-și spună pățania. RETEGANUL, P. I 63. ◊ Fig. Satul Broștenii fiind împrăștiat mai ca toate satele de la munte, nu se rușina lupul și ursul a se arăta ziua mare prin el. CREANGĂ, A. 26. ♦ Tranz. fact. A face pe cineva să-i fie rușine. Eu trăgeam cu coada ochiului... fierbeam în mine, dar nu vream să spui cucoanelor. – Rezon! ca să nu le rușinezi. CARAGIALE, O. I 46. ♦ A se simți stingherit, încurcat; a se sfii (în fața cuiva). Se gătise cu hainele cele negre și totuși se cam rușină la început cu ele. REBREANU, R. I 264. Eu de-aș fi flăcău odată Nu m-aș rușina de-o fată Nicidecum. COȘBUC, P. I 239. 2. Tranz. (Învechit șl arhaizant) A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. Se aduseră toți vracii... rămaseră însă rușinați, care n-avură ce-i face. ISPIRESCU, L. 311. Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai rușinat urît, măi badeo. ALECSANDRI, T. I 46. ♦ A necinsti, a dezonora. A cunoscut... pe boierul care-i rușinase logodnica în tinereță. SADOVEANU, O. VII 367.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂȘINĂ ~i f. Substanță amorfă vâscoasă și inflamabilă, secretată de unele plante conifere sau obținută pe cale sintetică, având diverse întrebuințări (în prepararea lacurilor, cleiurilor, la obținerea maselor plastice, ca adeziv etc.). ~ naturală. ~ sintetică. /<lat. resina
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A RUȘINA ~ez tranz. 1) A face să se rușineze. 2) înv. A face de rușine; a acoperi de rușine; a necinsti; a dezonora. /Din rușine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE RUȘINA mă ~ez intranz. A fi cuprins de rușine; a fi lipsit de îndrăzneală; a se jena; a se sfii; a se intimida; a se stingheri; a se stânjeni. /Din rușine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rășină f. materie inflamabilă ce curge din unii arbori (pin, brad). [Lat. RESINA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rușinà v. 1. a da de rușine; 2. a avea rușine.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rășínă f., pl. ĭ (lat. resina, d. vgr. retine, d. réo, curg; it. cat. sp. resina, pv. rezina, fr. résine). Un fel de cleĭ care se scurge din uniĭ copacĭ, maĭ ales din brazĭ, și care arde foarte ușor, din care cauză se și întrebuințează la făcut torțe. (E bună și pentru afumat în casă, că răspîndește un miros sănătos). – În est și rîșină. Aĭurea și rușină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rîșínă, V. rășină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rușinéz v. tr. (d. rușine). Daŭ de rușine, fac să se rușineze: eŭ vream să mă laud cu tine, dar tu m’aĭ rușinat! V. refl. Simt rușine: a te rușina de faptele tăle. – Vechĭ și înr-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rășină s. f., g.-d. art. rășinii; pl. rășini
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rușina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rușinez, 3 rușinează; conj. prez. 1 sg. să rușinez, 3 să rușineze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rășină s. f., g.-d. art. rășinii; pl. rășini
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rușina (a ~) vb., ind. prez. 3 rușinează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rășină s. f., g.-d. art. rășinii; pl. rășini
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rușina vb., ind. prez. 1 sg. rușinez, 3 sg. și pl. rușinează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rășină, pl. rășini
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
rășină, -ni.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂȘINĂ s. (CHIM.) rășină alchidică v. alchidal; rășină anionactivă v. anionit; rășină fenolică v. fenoplast.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUȘINA vb. v. sfii.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUȘINA vb. v. batjocori, înjosi, necinsti, silui, umili, viola.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RĂȘINĂ s. (CHIM.) rășină alchidică = alchidal; rășină anionactivă = anionit; rășină fenolică = fenoplast.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUȘINA vb. a se jena, a se sfii, (înv. și reg.) a se stînjeni, (înv.) a se scăndăli, a se stidi, (reg. fig.) a se teși. (Hai, nu te ~, spune!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rușina vb. v. BATJOCORI. ÎNJOSI. NECINSTI. SILUI. UMILI. VIOLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rășină (rășini), s. f. – Smoală, catran. – Mr. (a)rușină. Lat. resῑna (Pușcariu 1443, REW 7244), cf. alb. ršinë (Philippide, II, 652). – Der. rășinos, adj. (cu rășină), a cărui der. directă din lat. resῑnōsus (Pușcariu 1444) este incertă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rușina (rușinez, rușinat), vb. – 1. A se sfii, a se simți încurcat. – 2. A se umple de rușine, a-i fi rușine. – 3. A umili, a înjosi. – Mr. arușnedz. De la roși „a face pe cineva să devină roșu” cu suf. expresiv -ina, ca clăti › clătina, tîmpi › (în)tîmpina, hîțîi › hîțîna, împopoța › împopoțona etc. Această explicație a fost dată de Spitzer, BL, XIV, 49, și pare cea mai bună. Celelalte ipoteze se bazează de obicei pe rușine, care trimit la un lat. *rosῑnus „trandafiriu” (Pușcariu 1488; REW 7382); la lat. *russiōnem (Pascu, I, 43; Pascu, Beiträge, 12), sau *rosiōnem (Candrea); sau la *rușiciune, de la roși (Tiktin). Der. rușine (mr. ar(u)șine, megl. rușoni, istr. rușire), s. f. (sfială, timiditate; jenă; ocară, batjocură; dezonoare, umilință); rușinat, adj. (jenat; umilit); nerușinat, adj. (fără rușine); nerușinare, s. f. (impudoare, necuviință); rușinător, adj. (rușinos); rușinos, adj. (sfios); nerușinos, adj. (înv., obraznic).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RĂȘÍNĂ (lat. resina) s. f. pl. (CHIM.) Amestec complex de compuși organici, de constituție adeseori necunoscută. Sunt substanțe amorfe, solide sau semisolide, fără punct de topire definit. R. pot fi vegetale (copalul, damarul), animale (șelacul) sau sintetice (r. alchidice, r. anilin-formaldehidice, galaitul etc.). R. naturale nu sunt solubile în apă, spre deosebire de gume. Sunt solubile în anumiți solvenți organici, cu care formează soluții utilizabile ca lacuri de acoperire. – R. alchidice v. alchidali. R. anilin-formaldehidice, amestec complex de produși macromoleculari obținut prin condensarea anilinei cu un exces de formaldehidă, în prezența unor catalizatori acizi. R. a.-f. au structură tridimensională și sunt termoinerte. Amestecate cu diverse materiale de umplutură, pot fi prelucrate prin presare la cald. Obiectele formate sunt dure, casante și electroizolante. Se mai utilizează la fabricarea lacurilor pentru lemn, pânză sau hârtie. V. și aminoplaste. – R. cazein-formaldehidice v. galalit. – R. de melamină, produși de condensare ai melaminei cu formaldehida. Sunt substanțe solide, rezistente la apă și cu bună stabilitate termică. Se pot colora cu ușurință în cele mai diferite nuanțe. Sunt întrebuințate la fabricarea unor adezivi pentru hârtie, lemn și carton, în industria textilă, la fabricarea unor obiecte de uz casnic și, în amestec cu fibre de sticlă, la confecționarea unor elemente de construcție care au rezistență mecanică foarte mare. V. și aminoplaste. – R. de presare, rășini artificiale, obținute prin procese de policondensare și prelucrare prin presare la cald a amestecului format din polimer, materiale de umplutură, coloranți etc. În condițiile de prelucrare, între macromoleculele polimerului se stabilesc legături tridimensionale, datorită cărora materialul obținut devine termoinert, infuzibil, insolubil și dur (ex. fenoplastele, aminoplastele etc.). – R. epoxidice (sau epoxi), produși macromoleculari obținuți din reacția de condensare dintre un compus epoxidic și un difenol. Au structură liniară, care poate fi trecută ușor într-o structură tridimensională prin adăugarea în masa de reacție a unor agenți de întărire (etilendiamina sau anhidrida ftalică). Prezintă o mare stabilitate termică și chimică. Se întrebuințează în special ca adezivi pentru lipituri rezistente între obiecte din materiale diferite (metal, ceramică, sticlă, materiale plastice), în industria lacurilor etc. – R. fenol-formaldehidice v. fenoplaste. – R. schimbătoare de ioni, produse macromoleculare cu grupări polare care au proprietatea de a schimba ionii lor cu o cantitate echivalentă din ionii existenți în soluția cu care vin în contact. Există rășini schimbătoare de cationi și rășini schimbătoare de anioni. Se întrebuințează la epurarea apei, în industria zahărului, la separarea unor elemente, în medicină etc. (ex. r. obținute prin condensarea formaldehidei cu amide sau cu proteine etc.). V. și schimbători de ioni. – R. ureo-formaldehidice (sau carbamidice), produse de policondensare ale ureei cu formaldehida. În prima etapă a reacției se obține un produs lichid care, amestecat cu un material de întărire (rumeguș de lemn), se supune la încălzire, se solidifică prin răcire, apoi se macină și se formează din el obiecte de presare. Sunt incolore, translucide, incasante și pot fi frumos colorate în nuanțe pastel. Se întrebuințează la fabricarea unor obiecte de uz casnic, a reflectoarelor, a abajururilor, în industria peliculogenelor, ca adezivi în industria textilă etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
rășină, rășinisubstantiv feminin
- 1. Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din gătejele de brad, Lacrimi de rășină cad. DEȘLIU, M. 55. DLRLC
- Dinspre desimea pădurii ne învăluia miros călduț de rășină. SADOVEANU, O. VIII 245. DLRLC
- Miros aspru de rășină și mintă îmi înviora oboseala. C. PETRESCU, S. 215. DLRLC
-
etimologie:
- resina. DEX '98 DEX '09
rușina, rușinezverb
- 1. A-i fi cuiva rușine, a se jena. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: jena
- Ș-atîta mă laudă, că foarte mă rușinez și mă doare-n suflet că nu sînt așa cum spune mămuca. VLAHUȚĂ, O. A. 428. DLRLC
- Se rușina să-și spună pățania. RETEGANUL, P. I 63. DLRLC
- Satul Broștenii fiind împrăștiat mai ca toate satele de la munte, nu se rușina lupul și ursul a se arăta ziua mare prin el. CREANGĂ, A. 26. DLRLC
- 1.1. A face pe cineva să-i fie rușine. DLRLC
- Eu trăgeam cu coada ochiului... fierbeam în mine, dar nu vream să spui cucoanelor. – Rezon! ca să nu le rușinezi. CARAGIALE, O. I 46. DLRLC
-
- 1.2. A se simți stingherit, a se sfii. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sfii
- Se gătise cu hainele cele negre și totuși se cam rușină la început cu ele. REBREANU, R. I 264. DLRLC
- Eu de-aș fi flăcău odată Nu m-aș rușina de-o fată Nicidecum. COȘBUC, P. I 239. DLRLC
-
-
- 2. A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se aduseră toți vracii... rămaseră însă rușinați, care n-avură ce-i face. ISPIRESCU, L. 311. DLRLC
- Na, c-a spart ghergheful! Ei, da m-ai rușinat urît, măi badeo. ALECSANDRI, T. I 46. DLRLC
-
- A cunoscut... pe boierul care-i rușinase logodnica în tinereță. SADOVEANU, O. VII 367. DLRLC
-
-
etimologie:
- rușine DEX '98 DEX '09