6 definiții pentru rușfetărie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rușfetărie sf [At: ALECSANDRI, T. 402 / Pl: ~ii / E: rușetar + -ie] (Înv) Mituire.

rușfetărie f. luare de rușfeturi: rușfetărie și potlogărie AL.

rușfetăríe f. (d. rușfet). Fam. Luare de rușfeturĭ (Al.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rușfetărie s. f., g.-d. art. rușfetăriei; pl. rușfetării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RUȘFETĂRIE s. v. mituială, mituire, șperțuială.

rușfetărie s. v. MITUIALĂ. MITUIRE. ȘPERȚUIALĂ.

Intrare: rușfetărie
rușfetărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rușfetărie
  • rușfetăria
plural
  • rușfetării
  • rușfetăriile
genitiv-dativ singular
  • rușfetării
  • rușfetăriei
plural
  • rușfetării
  • rușfetăriilor
vocativ singular
plural