5 definiții pentru rușfetar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rușfetar sm [At: GHEȚIE, R.M. / V: (reg) răsf~, resf~ sm / Pl: ~i / E: rusfet + -ar] (Înv) 1 Persoană care ia rușfet (1) Si: mitarnic. 2 (Mun) Țăran care a încheiat un rușfet (3).
rușfetár m. (d. rușfet). Munt. Țăran care a încheĭat cu boĭeru un rușfet. – În est și resfetar și răsfetar (precum și analogar).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsfetar sm vz rușfetar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
resfetar sm vz rușfetar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rușfetar s. m., pl. rușfetari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rușfetar
rușfetar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răsfetar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
resfetar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)