RUSTICIZÁT, -Ă, rusticizați, -te, adj. Care a devenit rustic. – V. rusticiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RUSTICIZÁ, rusticizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a căpăta caracter rustic. – Din engl. rusticize.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RUSTICIZÁ vb. I. tr. A rustica. [< rustic + -iza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RUSTICIZÁ vb. tr., refl. a da, a căpăta caracter rustic. (< engl. rusticize)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

rusticizá vb., ind. prez. 1 sg. rusticizéz, 3 sg. și pl. rusticizeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. rusticizéze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink