GHIMPE, ghimpi, s. m. I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante; spin¹. ◊ Expr. A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui). A sta (sau a ședea ca) pe ghimpi = a nu mai avea răbdare, a fi extrem de nerăbdător. 2. Fiecare dintre țepii care acoperă corpul unor animale (în special corpul ariciului). II. 1. (Bot.; pop.) Scaiete. 2. Compus: ghimpe-pădureț = arbust totdeauna verde, cu ramurile lățite și terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi și cu fructe în formă de boabe roșii (Ruscus aculeatus). III. (Art.) Numele a două dansuri populare românești; melodie după care se execută fiecare dintre aceste dansuri. – Cf. alb. gjëmp.

GHIMPE ~i m. 1) Formație cu vârf ascuțit și înțepător, care crește pe tulpina, pe ramurile, mai rar pe frunzele și pe fructele unor plante; spin. * A sta (sau a ședea) ca pe ~i a nu mai avea răbdare (să aștepte). 2) fig. Gând care necăjește; rană sufletească. * A avea (sau a simți) un ~ la (sau în) inimă a avea o durere ascunsă. 3) Ac sau fir de păr aspru și ascuțit de pe corpul unor animale (arici, porci-spinoși etc.); țeapă. 4) Plantă erbacee având frunzele sau capitulele prevăzute cu o astfel de formație ascuțită. * ~ pădureț arbust cu ramuri ascuțite, având frunze persistente, flori mici și fructe în formă de boabe roșii. /Cuv. autoht.

ghimpe (țeapă, scaiete) s. m., art. ghimpele; pl. ghimpi

ghimpe (bot. ) s. m., pl. ghimpi

RUSCUS L., GHIMPE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene ale Europei, Anglia, 3 specii de arbuști cu talie mică, pearmanent verzi, cu rizom oblic, tulpină semilemnoasă, stufoasă, ramuri turtite, plane, as emănătoare frunzelor (pînă la 3 cm lungime) denumite cladodii, iar frunzele adevărate cu dimensiuni foarte reduse. Cladodii sesile, alterne sau neordonate, ovate sau ovat-lanceolate, cu vîrf bont sau ascuțit, coriacee, c u nervuri evidente. Flori mici, verzui, unisexuat-dioice (perigonul orbicular cu 6 divLziuni, 3 stamine), dispuse pe nervura mediană a cladodiilor, însoțite la partea inferioară, de o bractee uninervată. Fructul, o bacă roșie cu 1-2 semințe; persistă și peste iarnă.

DANAE Medik., DANAE, fam. Liliaceae. Gen originar din Caucaz, Iran, nordul Siriei are o singură specie: Danae racemosa (L.) Moench (syn. Ruscus racemosus LT; Danae laurus Medik.). Specie cu flori, 5-7, în ciorchine terminal, hermafrodite, petale concrescute, cărnoase, stil scurt cu stigmat rotund. Frunze verzi, pe ramuri pendente. Tufă perenă (cca 100 cm înălțime), ramificată. Cladodii ovat-lanceo- late, ascuțite la bază și vîrf, cca 7 cm lungime, 1-2 cm lățime, verzi, lucioase, cu nervuri paralele. Fruct, bacă rotundă, roșie.

Ruscus aculeatus L. Specie care înflorește primăvara. Flori albe-verzui, filamente violete-negre, antere separate. Cladodiile persistente, ovate sau lanceolate, verzi, lucioase, sesile, coriacee, rigide, 1-33 cm lungime, acuminate. Frunze mici, asemănătoare unor solzi. Tulpină simplă, verde, rigidă, cca 90 cm înălțime, flexibilă, cilindrică, striată și ramificată în partea superioară. Arbust persistent. Fruct, bacă sferică, rezistă mult timp.

Ruscus hypoglossum L. Specie care înflorește primăvara. Flori (antere concrescute), 2-5, pedunculate, albicioase, dispuse în axa unei bractee eliptice, verzi. Arbust pînă la 0,70 m înălțime. Tulpină simplă. Cladodii ovat-lanceolate sau eliptice, pînă la 11 cm lungime și 4 cm lățime, cu vîrf bont, acuminate.

Ruscus hypophyllum L. Specie cu flori, 5-6, dispuse în axa unei bractee mai mici, verzi. Cladodii pieloase, ovat-lanceolate cu vîrf ascuțit, nedentate, lucioase.

SEMELE Kunth, SEMELE, fam. Liliaceae. Gen care are o singură specie: Semele androgyna (L.) Kunth (syn. Ruscus androgynus L.). Plantă originară din I. Canare. Liană, cca 18 m înălțime, cu lujeri lungi, ramificați, ramurile laterale poartă 2 rînduri de cladodii opuse, ovat-ascuțite, pieloase, pe care sînt așezate florile în buchet, semiglobuloase, marginea cu 6 lobi mici, îndepărtați, 6 stamine concrescute, formînd un tub scurt și lat, ovar cu 3 loji, stil cu 3 stigmate. Fruct, bacă galbenă-albicioasâ cu 1-2 semințe.

GHIMPE s. 1. v. ciulin. 2. v. scaiete. 3. (BOT.; Ruscus aculeatus) (reg.) merișor. 4. v. spin. 5. v. țeapă.

GHIMPE s. v. holeră, scai.