2 definiții pentru ruricol
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ruricol adj. m., pl. ruricoli; f. sg. ruricolă, pl. ruricole
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
RURI- „cîmp”. ◊ L. rus, ruris „cîmpie” > fr. ruri-, engl. id. > rom. ruri-. □ ~col (v. -col1), adj., (despre plante) care crește pe cîmp.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: ruricol
ruricol adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)