7 definiții pentru rumeniu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RUMENIU, -IE, rumenii, adj. Roșiatic. – Rumen2 + suf. -iu.
RUMENIU, -IE, rumenii, adj. Roșiatic. – Rumen2 + suf. -iu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rumeniu, ~ie sn, a [At: DELAVRACEA, T. 25 / Pl: ~ii / E: rumen2 + -iu] 1-2 Trandafiriu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUMENIU, -IE, rumenii, adj. Roșiatic. Lumina lunii se schimbă în polei rumeniu. DELAVRANCEA, T. 25. Vrăbiile ciripeau în merii cu bobocii rumenii. La TDRG. ◊ (Substantivat) I se păru mai tînără și mai frumoasă în rumeniul zorilor. CAMILAR, N. II 386.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUMENIU ~e (~i) Care are culoare roșiatică; cu nuanță rumenă. /rumen + suf. ~iu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rumeniu adj. m., f. rumenie; pl. m. și f. rumenii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rumeniu adj. m., f. rumenie; pl. m. și f. rumenii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rumeniu adj. m., f. rumenie; pl. m. și f. rumenii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A108) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
rumeniu, rumenieadjectiv
- 1. Roșiatic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: roșiatic
- Lumina lunii se schimbă în polei rumeniu. DELAVRANCEA, T. 25. DLRLC
- Vrăbiile ciripeau în merii cu bobocii rumenii. La TDRG. DLRLC
- I se păru mai tînără și mai frumoasă în rumeniul zorilor. CAMILAR, N. II 386. DLRLC
-
etimologie:
- Rumen + sufix -iu. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.