opțiuni
  • info

12 definiții pentru ruinător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUINĂTOR, -OARE, ruinători, -oare, adj. Care ruinează; distrugător. [Pr.: ru-i-] – Ruina + suf. -ător.

RUINĂTOR, -OARE, ruinători, -oare, adj. Care ruinează; distrugător. [Pr.: ru-i-] – Ruina + suf. -ător.

ruinător, ~oare a [At: GANE, N. I, 57 / Pl: ~i, ~oare / E: ruina + -tor] Care ruinează (6) Si: distrugător (1), (rar) ruinos.

RUINĂTOR, -OARE, ruinători, -oare, adj. Care ruinează; distrugător. Ei începură a stoarce munca locuitorilor în modul cel mai ruinător, apăsîndu-i în tot felul. GANE, N. I 57.

RUINĂTOR, -OARE adj. Care ruinează; distrugător. [< ruina + -tor].

RUINĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și fig. Care ruinează. / a ruina + suf. ~ător

ruinător a. care poate cauza ruina: întreprindere ruinătoare.

*ruinătór, -oáre adj. (d. ruinez). Care cauzează ruină pin prea marĭ cheltuelĭ: întreprindere ruinătoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ruinător (desp. ru-i-) adj. m., pl. ruinători; f. sg. și pl. ruinătoare

ruinător (ru-i-) adj. m., pl. ruinători; f. sg. și pl. ruinătoare

ruinător adj. m. (sil. ru-i-), pl. ruinători; f. sg. și pl. ruinătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RUINĂTOR adj. v. distrugător.

RUINĂTOR adj. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, (rar) prăpăditor, (înv. și pop.) pierzător, (înv.) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos. (Acțiunea ~ a vîntului.)

Intrare: ruinător
ruinător adjectiv
  • silabație: ru-i- info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ruinător
  • ruinătorul
  • ruinătoru‑
  • ruinătoare
  • ruinătoarea
plural
  • ruinători
  • ruinătorii
  • ruinătoare
  • ruinătoarele
genitiv-dativ singular
  • ruinător
  • ruinătorului
  • ruinătoare
  • ruinătoarei
plural
  • ruinători
  • ruinătorilor
  • ruinătoare
  • ruinătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ruinător, ruinătoareadjectiv

  • 1. Care ruinează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: distrugător
    • format_quote Ei începură a stoarce munca locuitorilor în modul cel mai ruinător, apăsîndu-i în tot felul. GANE, N. I 57. DLRLC
etimologie:
  • Ruina + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.