3 definiții pentru ruguț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ruguț sm [At: MÂNDRESCU, L. P. 79 / Pl: ? / E: rug1 + -uț] 1-6 (În poezia populară; șhp) Rug1 (2-4). 7 (Reg) Trandafir de dulceață (Rosa centifolia).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RUGUȚ s. (BOT.) ruguleț, rugușor, (reg.) ruguș, rugușel, ruguțel. (~ de mure.)

Intrare: ruguț
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ruguț
  • ruguțul
  • ruguțu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ruguț
  • ruguțului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)