RUGINÍȚĂ, ruginițe, s. f. 1. Numele a două plante: a) plantă erbacee cu frunze mici, înguste la bază și dințate la vârf (Asplenium ruta muraria); b) strașnic (III) (Asplenium trichomanes). 2. Ciupercă parazită care atacă și distruge frunzele plantelor (Uromyces scuteleatus). – Rugină + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUGINÍȚĂ s. (BOT.; Asplenium ruta muraria) (reg.) feriguță, spinarea-lupului.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ruginíță s. f., g.-d. art. ruginíței; pl. ruginíțe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RUGINÍȚĂ (‹ rugină) s. f. Ferigă mică (3-15 cm) cu rizom scurt, cu frunze penat sectate (Asplenium ruta-muraria). Crește pe stâncile calcaroase din regiunile de munte, pe zidurile vechi și pe ruine.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink