4 definiții pentru rubricariu
Explicative DEX
rubricariu sn [At: DN3 / P: -rin / Pl: ~ii / E: ns cf it rubricario] (Liv) 1 Titlu în cerneală roșie al capitolelor unei opere. 2 Indice alfabetic.
RUBRICARIU s.n. (Liv.) Titlu în cerneală roșie al capitolelor unei opere. ♦ Indice alfabetic. [Pron. -riu. / cf. it. rubricario].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUBRICARIU s. n. titlu în cerneală roșie al capitolelor unei opere. ◊ indice alfabetic. (< it. rubricario)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
rubricariu s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rubricariu
rubricariu substantiv neutru
| substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rubricariu, rubricariisubstantiv neutru
- 1. Titlu în cerneală roșie al capitolelor unei opere. DN
- 1.1. Indice alfabetic. DN
-
etimologie:
- rubricario DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.