RUBICÓND, -Ă, rubiconzi, -de, adj. (Rar; despre fața oamenilor) Roșu, rumen, aprins, îmbujorat. – Din fr. rubicond.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RUBICÓND ~dă (~zi, ~de) rar Care este rumen sau îmbujorat la față. /<fr. rubicond, lat. rubicondus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RUBICÓND, -Ă adj. (Despre fața oamenilor) Roșu, îmbujorat, rumen. [< fr. rubicond, it. rubicondo, cf. lat. rubicundus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

RUBICÓND, -Ă adj. (despre fața oamenilor) roșu, rumen. (< fr. rubicond, lat. rubicundus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

RUBICÓND adj. pletoric.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rubicónd adj. m., pl. rubicónzi; f. sg. rubicóndă, pl. rubicónde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink