4 definiții pentru rușinător

Explicative DEX

rușinător, ~oare [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 16710 / Pl: ~i, ~oare / E: rușina + -tor] 1 a (Înv) Rușinos (2). 2 sm (Înv) Violator. 3 sf (Rar) Plantă din familia umbelifere, cu rădăcina pivotantă, subțire, fusiformă, cu tulpina dreaptă, ușor brăzdată, înaltă de 10-40 cm, ramificată, cu frunze penat-sectate, slab păroase, cu fructul eliptic, laceolat, de 6-12 mm și cu ghimpi Si: rușinea (28)-fetei (Caucalis lappula).

Sinonime

RUȘINĂTOR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rușinos, urât, vinovat.

rușinător adj. v. BLAMABIL. CONDAMNABIL. CRITICABIL. NEÎNGĂDUIT. NEONORABIL. NEPERMIS. REGRETABIL. REPROBABIL. RUȘINOS. URÎT. VINOVAT.

Arhaisme și regionalisme

rușinător, rușinătoare, rușinători, rușinătoare, adj. (înv.) 1. rușinos. 2. violator. 3. (s.f.) planta rușinea-fetei.

Intrare: rușinător
rușinător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rușinător
  • rușinătorul
  • rușinătoru‑
  • rușinătoare
  • rușinătoarea
plural
  • rușinători
  • rușinătorii
  • rușinătoare
  • rușinătoarele
genitiv-dativ singular
  • rușinător
  • rușinătorului
  • rușinătoare
  • rușinătoarei
plural
  • rușinători
  • rușinătorilor
  • rușinătoare
  • rușinătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)