5 intrări
48 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (14)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (5)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Roza f. munte în Elveția înalt de 4686 metri.
ROZ adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Roșu foarte deschis; trandafiriu. 2. S. n. Culoare roz (1). ◊ Expr. A vedea (sau a privi ceva) în roz = a fi optimist. – Din fr. rose.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROZĂ, roze, s. f. 1. Trandafir. ◊ Expr. A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ (Geol.) Roza fisurilor = reprezentare grafică pentru determinarea direcțiilor principale pe care le urmează fisurile de separație într-un masiv de roci. Roza vânturilor = a) reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu; b) reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor cardinale, folosită în cutia unei busole pentru a repera direcția către care se îndreaptă acul magnetic al busolei. 2. Șlefuire specială care se dă diamantului. 3. Fereastră circulară mare, cu vitralii, așezată pe fațada catedralelor gotice, deasupra porții de intrare. 4. Stilizare a florii de măceș cu cinci petale în jurul unui punct central și cu cinci sepale ascuțite între petale. – Din fr. rose, it. rosa, lat. rosa, germ. Rose.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
roz, ~ă [At: IC. LUM. (1840) 6, 1/42 / V: (rar) roza (S și: rosa) sn / Pl: ~i, ~e a, ~uri sn / E: fr rose] 1 a (Astăzi mai ales invariabil) Roșu foarte deschis, între roșu și alb Si: trandafiriu. 2 sn Culoare roz (1). 3 sn (Lpl) Diferite nuanțe ale rozului (2). 4 sn (Îe) A vedea (sau a privi ceva) în ~ A fi optimist.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
roză sf [At: BOJINCĂ, R. 115/10 / S și: rosă / Pl: roze, (îvr) roaze / E: fr rose, lat rosa, ~ae, it rosa, ger Rose] 1 Trandafir (Rosa). 2 (Îe) A nu sta pe ~ze A fi într-o situație dificilă. 3 Podoabă în formă de trandafir. 4 Motiv decorativ sau ornament în formă de roză (1). 5 (Îs) ~za-vânturilor Cerc, cu direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare Si: rozeta (2)-vănturilor. 6 Tip de șlefuire a diamantului. 7 (Aht) Rozetă (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROZ adj. invar. Roșu foarte deschis; trandafiriu. ♦ (Substantivat, n.) Culoare roz. ◊ Expr. A vedea (sau a privi ceva) în roz = a fi optimist. – Din fr. rose.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
ROZĂ, roze, s. f. 1. Trandafir. ◊ Expr. A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ Roza fisurilor = reprezentare grafică pentru determinarea direcțiilor principale pe care le urmează fisurile de separație într-un masiv de roci. Roza vânturilor = a) reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu; b) reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor cardinale, folosită în cutia unei busole pentru a repera direcția către care se îndreaptă acul magnetic al busolei. 2. Șlefuire specială care se dă diamantului. 3. Fereastră circulară mare, cu vitralii, așezată pe fațada catedralelor gotice, deasupra porții de intrare. – Din fr. rose, it., lat. rosa, germ. Rose.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ROZ, -Ă, rozi, -e, adj. (Azi, de obicei, invariabil) Roșu foarte deschis, trandafiriu. Aruncau totul sub terasa unei case mari, cu tencuiala roz. GALAN, B. I 22. Curgeau lumini din ceruri roze, Vocalizau privighietori. MACEDONSKI, O. I 73. Era aninat într-un cui bustul în mărime naturală a unui copil ca de vro optsprezece ani – cu păr negru și lung, cu buzele subțiri și roze. EMINESCU, N. 39. Îi tinse un bilet scris pe o hîrtie roză. NEGRUZZI, S, I 22. ◊ (Substantivat, n., mai ales în expr.) A vedea sau a privi (ceva) în roz = a fi optimist, a privi (lucrurile) cu optimism. A privi viața în roz.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROZĂ, roze, s. f. 1. Trandafir. Forțat de închipuirea lui, mă urca în balcoane imaginare, împodobite de roze, și-mi arăta priveliștea. ANGHEL, PR. 57. Știu eu bine că iar vei iubi tu, Și iar vei pune roze în blondele cosiță. COȘBUC, P. II 193. Din balcon i-aruncă-o roză și, cu mînile la gură, Pare că îl dojenește. EMINESCU, O. I 154. ◊ Expr. (Mai ales în forma negativă) A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabil. ◊ Compuse: roza-vînturilor = reprezentare grafică, în formă de stea (cu 32 de raze), a direcțiilor punctelor cardinale, fixată de obicei în cutia unei busole; se întrebuințează pentru a determina direcția vînturilor. Porni fără busolă și fără harta în care stă zugrăvită roza-vînturilor. ANGHEL, PR. 71; roză-magnetică = roza-vînturilor fixată pe cutia care conține acul magnetic al unei busole. Roza-magnetică vibra ca o vietate închisă în cutia de sticlă a busolei. BART, E. 397. 2. Gen special de șlefuire ce se dă diamantului. Diamant în roză. 3. Mare fereastră circulară, uneori cu vitralii, așezată de obicei în fațada catedralelor romanice sau gotice, deasupra porții de intrare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROZ, -Ă adj. Roșu-deschis; trandafiriu. ♦ (s.n.) Culoare roz. ♦ A vedea (sau a privi ceva) în roz = a fi optimist. [< fr. rose].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROZĂ s.f. 1. Trandafir. ♦ A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ Roza vînturilor = desen în formă de cerc, reprezentînd direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (Herald.) Stilizare a florii de măcieș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmatul) și, de regulă, cinci sepale ascuțite între petale. 3. Gen special de șlefuire care se dă diamantului. 4. Rozetă (3), rozasă. [< fr. rose, it. rosa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROZ adj. inv., s. n. (de) culoare roșu-deschis; trandafiriu. ♦ ~ bombon = roz pal; a vedea totul în ~ = a fi optimist. (< fr. rose)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ROZĂ s. f. 1. trandafir. ♦ a sta pe ~e = a se găsi într-o situație favorabilă. ♦ ă vânturilor = cerc, cu direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare. 2. (herald.) stilizarea florii de măceș cu cinci petale în jurul unui bumb central (stigmat) și cinci sepale ascuțite între petale. 3. gen special de șlefuire care se dă diamantului. (< fr. rose, lat., it. rosa, germ. Rose)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roz-electric adj. inv. De culoare roz aprins ◊ „În materie de culori predomină cele pastel sau acide: portocaliu, mov, roz-electric, roșu-mov, roșu-fluorescent.” R.l. 18 I 67 p. 5 (din roz + electric)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roz-oranj adj. inv. Nuanță de roz care bate în portocaliu ◊ „Saint-Laurent prezintă fuste negre, drepte [...] sau vesta rose-orange, violet, verde-iarbă cu eșarfe și pălării asortate.” Săpt. 18 VIII 78 p. 8 [scris și rose-orange] (din roz + oranj)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ROZ adj. invar. și substantival Care este de culoare roșie-deschisă; trandafiriu. ◊ A vedea totul în ~ a privi lucrurile cu optimism exagerat. /<fr. rose
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROZĂ ~e f. 1) Arbust decorativ cu tulpina înaltă, ramificată și spinoasă, cultivat pentru florile lui viu colorate și plăcut mirositoare, folosită și în industria parfumurilor; trandafir. * A sta pe ~e a o duce foarte bine. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~a-vânturilor a) prezentare grafică în formă de stea a direcției punctelor cardinale, folosită la busole; b) diagramă care fixează direcția și viteza vântului în raport cu punctele cardinale. 3) Formă pe care o capătă diamantul ca rezultat al unei șlefuiri speciale. /<fr. rose, lat. rosa, ~ae, germ. Rose
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roz a. de coloarea rozei, trandafiriu: un bilet roz NEGR. o stofă roză EM. (= fr. rose).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roză f. 1. trandafir, floare mirositoare ce crește pe un arbore ghimpos: între rozele de Șiras și lianele albastre EM.; 2. se zice de obiecte ce seamănă rozei: o roză în diamante; 3. fig. plăcere, desfătare: drum de roze semănat EM.; 4. roza vânturilor, figură pe care sunt marcate cele 32 direcțiuni diferite ale vântului; 5. Răsboiul celor două Roze, răsboiul civil în Anglia între casa de York, care avea de emblemă o roză albă, și între cea de Lancaster, simbolizată prin o roză roșie (1450-1483).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*róză f., pl. e (fr. rose, d. lat. rosa). Trandafir. Un fel de tăĭetură a diamantuluĭ (neted deasupra și cu fațete dedesupt). Fig. A ședea pe roze, a trăi fericit. A număra doŭă-zecĭ de roze (vorbind de aniĭ tinerețiĭ) a fi de 20 de anĭ. Geogr. Mar. Roza vînturilor, figură făcută pe cadranu busoleĭ și care arată cele 32 de direcțiunĭ ale vîntuluĭ saŭ mersuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!Războiul celor Două Roze s. propriu n. art.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
roz1 adj. invar. (funde ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
roz2 s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
roza-vânturilor (reprezentare grafică) s. f. art., g.-d. art. rozei-vânturilor
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
roză s. f., g.-d. art. rozei; pl. roze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
*Războiul celor Două Roze s. propriu n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
roz1 adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!roza-vânturilor (reprezentare grafică) s. f. art., g.-d. art. rozei-vânturilor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
roză s. f., g.-d. art. rozei; pl. roze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
roz adj. invar., s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roza-vânturilor s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roză s. f., g.-d. art. rozei; pl. roze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
roz
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
roză, -ze.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ROZ adj. 1. trandafiriu, (rar) rozatic, roziu, (pop. și fam.) pembe, (reg.) rozosin. (De culoare ~.) 2. rumen, trandafiriu. (Avea un obraz ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROZĂ s. v. trandafir.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROZĂ s. v. rozetă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ROZ adj. 1. trandafiriu, (rar) rozatic, roziu, (pop. și fam.) pembe, (reg.) rozosin. (De culoare ~.) 2. rumen, trandafiriu. (Avea un obraz ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
roză s. v. ROZETĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROZĂ s. (BOT.; Rosa) trandafir, (înv. și reg.) rug, (reg.) rujă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
roz (-ză), adj. – Roșu deschis. – Var. înv. ros. Fr. rose. – Der. roză, s. f. (trandafir), din fr. rose; rozalb, adj. (roz deschis, vorbind despre ten; vin roz), creație literară; rozaric, adj. (trandafiriu), cuvînt format de Alecsandri; rozetă, s. f., din fr. rosette, cu sensul de rezedă ca efect al unei confuzii cu fr. réséda; rozeală, s. f. (culoare de trandafir). – Cf. ruje.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
roză, roze, s.f. – Trandafir. ♦ (top.) Roza, curs de apă care, împreună cu Sasul și Valea Boilor, formează pârâul Botiza. ♦ (onom.) Roza, nume de familie (11 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din germ. Rose (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Roza Modern și larg răspîndit la toate popoarele europene, Roza face parte din categoria prenumelor feminine formate de la nume de flori, cunoscute în întreaga lume și unele chiar foarte vechi (→ Suzana). Ca aproape peste tot unde este folosit, și la români numele are semnificație clară pentru vorbitori (de fapt aceasta este și principala explicație a popularității și frecvenței sale), întrucît corespunde subst. roză „trandafir”. Creație a onomasticii occidentale din evul mediu, numele are la bază lat. rosa (păstrat în engl., fr., germ, rose, it., sp. rosa), cuvînt probabil înrudit cu gr. rodon „trandafir” (legătura dintre cele două cuvinte nu este clară, după unele păreri, ambele fiind de origine mediteraneeană). Dacă romanii nu foloseau numele florii cu valoare personală, gr. Ródon este vechi și frecvent în izvoare (din aceeași familie fac parte probabil și compusele Rodope sau Rodopis, nume feminine vechi, iar primul și oronim – astăzi munții Rodopi din Bulgaria). În apusul Europei, Roza apare și în calendare, dar cultul destul de puțin cunoscut al celor două sfinte celebrate de biserică nu explică nici pe departe răspîndirea numelui, considerat astăzi laic prin excelență (pentru frecvență este interesantă o statistică din Germania, de la începutul secolului, conform căreia Roza apare pe locul 6, după Anna, Frieda, Elsa, Martha și Marie). Împrumut modern pe cale cultă, Roza este tot atît de puțin frecvent la noi ca și Rozína și Rozíta, cunoscute creații literare sau muzicale și considerate derivate de la Roza (inițial probabil au cu totul altă origine). ☐ Formele care circulă în Europa, în diferite limbi sînt Rose (folosit uneori și ca prenume masc.), Rosa și Roza. ☐ Deosebit de numeroase sînt derivatele din tema Ros- în literatura pastorală renascentistă: Roseleta, Rosela, Roselio, Roselino, Rosaura, Rosinda, Rosano, Rosanio, Rosilena etc. (chiar dacă unele dintre acestea sînt la origine nume germanice, deci cu altă semnificație originară, ele au fost interpretate prin rosa „trandafir”, șansa lor datorîndu-se acestei false etimologii). Un cunoscut personaj literar și muzical este Rosina din comediile Bărbierul din Sevilla și Nunta lui Figaro de Beaumarchais, care au inspirat operele lui G. Paisiello, G. Rossini și Mozart.
- sursa: MEO (1975)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
RĂZBOIUL CELOR DOUĂ ROZE, denumirea războiului civil din Anglia (1455-1485), dintre familiile nobiliare Lancaster și York. Se numea așa deoarece familia Lancaster avea ca blazon trandafirul roșu, iar familia York, trandafirul alb. În lupta de la Bosworth Field (aug. 1485), Henric Tudor, ultimul descendent al dinastiei Lancaster, unit cu o parte a partidului york, pune capăt domniei lui Richard III și întemeiază dinastia Tudor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Roz/a, -in -u v. Groază 2, 3, 5.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rosa arvensis Huds., « Roză de livezi », (syn.. R. repens Scop.). Specie care înflorește-vara. Flori roz sau albe, mari, pînă: la 5 cm diametru (sepale întregi, nedivizate, stile concrescute într-o columnă lungă, exertă, de lungimea staminelor), în raceme umbeliforme, pauciflore (fără miros). Frunze (cad toamna) cu 5-7 foliole mici, ovat-rotunde, serate pe margini, pe partea inferioară verzi-deschis cu peri pe nervuri, lungi de- cm. Arbuști repenți sau scadenți. Fruct ovat, roșu-închis.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rose, elle a vécu ce que vivent les roses, l’espace d’un matin (fr. „Roză, viețuit-a cît rozele trăiesc: răstimp de-o dimineață”). Două versuri din stanțele pe care poetul François de Malherbe (sec. XVI), socotit părintele clasicismului francez, le-a adresat prietenului său du Périer cînd acestuia i-a murit fiica (Poésies – XII. Consolation à M. du Périer. Stances). Celebritatea distihului Malherbe o datorește nu inspirației sale fericite, ci unei… fericite greșeli, comisă de zețarul care i-a cules poezia. Malherbe scrisese un vers anodin, cu un joc banal de cuvinte (pe fată o chema Rosette): Et Rosette a vécu ce qui vivent les roses Tipogralul, neînțelegind bine scrisul, a despărțit numele și a cules: „Et Rose, elle a vécu” etc… Și a ieșit o imagine poetică: fata era comparată cu un trandafir, avînd firește viața scurtă a rozelor. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
Roza s. pr. (glum.) scleroză.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: MDA2 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
roz, rozăadjectiv
- 1. Roșu foarte deschis. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: trandafiriu
- Aruncau totul sub terasa unei case mari, cu tencuiala roz. GALAN, B. I 22. DLRLC
- Curgeau lumini din ceruri roze, Vocalizau privighietori. MACEDONSKI, O. I 73. DLRLC
- Era aninat într-un cui bustul în mărime naturală a unui copil ca de vro optsprezece ani – cu păr negru și lung, cu buzele subțiri și roze. EMINESCU, N. 39. DLRLC
- Îi tinse un bilet scris pe o hîrtie roză. NEGRUZZI, S, I 22. DLRLC
- 1.1. Roz bombon = roz pal. MDN '00
-
etimologie:
- rose DEX '09 DEX '98 DN
roză, rozesubstantiv feminin
- 1. Trandafir. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: trandafir
- Forțat de închipuirea lui, mă urca în balcoane imaginare, împodobite de roze, și-mi arăta priveliștea. ANGHEL, PR. 57. DLRLC
- Știu eu bine că iar vei iubi tu, Și iar vei pune roze în blondele cosiță. COȘBUC, P. II 193. DLRLC
- Din balcon i-aruncă-o roză și, cu mînile la gură, Pare că îl dojenește. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
- 1.1. Roza fisurilor = reprezentare grafică pentru determinarea direcțiilor principale pe care le urmează fisurile de separație într-un masiv de roci. DEX '09
- 1.2. Roza vânturilor = reprezentare grafică a regimului vânturilor într-un anumit punct sau într-o anumită zonă de pe un teritoriu. DEX '09 DEX '98
- 1.3. Roza vânturilor = reprezentare grafică, în formă de stea, a direcțiilor punctelor cardinale, folosită în cutia unei busole pentru a repera direcția către care se îndreaptă acul magnetic al busolei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Porni fără busolă și fără harta în care stă zugrăvită roza-vînturilor. ANGHEL, PR. 71. DLRLC
- 1.3.1. Roză-magnetică = roza vânturilor fixată pe cutia care conține acul magnetic al unei busole. DLRLC
- Roza-magnetică vibra ca o vietate închisă în cutia de sticlă a busolei. BART, E. 397. DLRLC
-
-
- A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabilă. DEX '09 DEX '98 DN
-
- 2. Șlefuire specială care se dă diamantului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Diamant în roză. DLRLC
-
- 4. Stilizare a florii de măceș cu cinci petale în jurul unui punct central și cu cinci sepale ascuțite între petale. DEX '09 DN
etimologie:
- rose DEX '09 DEX '98 DN
- rosa DEX '09 DEX '98 DN
- Rose DEX '98 DEX '09