31 de definiții pentru roura

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. și refl. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. [Pr.: ro-u-] – Lat. rorare (după rouă).

ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. și refl. A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. [Pr.: ro-u-] – Lat. rorare (după rouă).

roura [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 94v/11 / P: ro-u-ra, (pop) rou-ra / V: (îvp) rău~, (îrg) răora, (înv) roora, râuri, raora, răora, râu~, roăra, ruăra, ruora, ruăra (Pzi: ruțâr) / Pzi: ~rez / E: ml rorare] 1 vi A cădea rouă (1). 2 vi A se acoperi cu rouă (1) Si: a se umezi. 3-4 vrt{a) A (se) stropi cu picături (ca) de rouă (1) Si: a (se) umezi, a {se) uda. 5-6 vtr (Înv; fig) A (se) înviora. 7-8 vtr (Înv; fig) A (se) liniști. 9 vi (Îvp) A cădea o ploaie măruntă și de scurtă durată Si: a bura, a burnița. 11 vtr A (se) stropi cu picături mărunte de ploaie 12-13 vit (Îvp) A picura sau a face să picure, să curgă. 14 vt A lăsa să cadă picătură cu picătură.

ROURA, pers. 3 rourează, vb. I. 1. Intranz. A cădea rouă. 2. Tranz. Fig. A stropi, a umezi, a acoperi cu stropi ca de rouă. [Cugetările] dulci și duioase... fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana. ODOBESCU, S. III 51. Gălbinarea firească a lui Ipolit se făcuse mai grozavă la lumina făcliilor de ceară, și sudoarea roura melancolica lui frunte. NEGRUZZI, S. I 53. ◊ Refl. Este oare de milă sau de mîndrie lacrima cu care tot ochiul se rourează, urmînd cu gîndul în cale pe viteazul dorobanț romîn? ODOBESCU, S. II 530.

A ROURA ~ează 1. intranz. A cădea rouă. 2. tranz. A face să se roureze. /<lat. rorare

A SE ROURA pers. 3 se ~ea intranz. A se acoperi cu stropi ca de rouă. /<lat. rorare

rourà v. 1. a cădea rouă; 2. fig. a pica, a uda cu picături: din ochii ei rourează lacrimi. [Lat. RORARE].

roureáză v. impers. (d. roŭă, lat. rorare). Pică roŭă. Ploŭă puțin, burează: n’a ploŭat, ci numaĭ a rourat. Fig. Din ochiĭ eĭ rourează lacrămĭ. – Și înr-. Vechĭ a răura, răora, roora, ruora, ruăra (eŭ ruăr). Cp. cu bour, nour.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

roura (a ~) (desp. ro-u-) vb., ind. prez. 3 rourea, imperf. 3 pl. rourau; conj. prez. 3 să roureze

roura (a ~) (ro-u-) vb., ind. prez. 3 rourea

roura vb. (sil. ro-u-), ind. prez. 3 sg. rourea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROURA vb. a se înroura. (Iarba s-a ~.)

ROURA vb. v. bura, burnița, pica, picura, țârcâi, țârâi, uda, umezi.

roura vb. v. BURA. BURNIȚA. PICA. PICURA. ȚÎRCÎI. ȚÎRÎI. UDA. UMEZI.

ROURA vb. a se înroura. (Iarba s-a ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

roura, vb. intranz. – v. răora („a stropi cu apă tarlaua”).

Intrare: roura
  • silabație: ro-u-ra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roura
  • rourare
  • rourat
  • rouratu‑
  • rourând
  • rourându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • rourea
(să)
  • roureze
  • roura
  • roură
  • rourase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • rourea
(să)
  • roureze
  • rourau
  • roura
  • rouraseră
raora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ruora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ruăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ruâra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
roora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
roara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râuri
  • râurire
  • râurit
  • râuritu‑
  • râurind
  • râurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • râurește
(să)
  • râurească
  • râurea
  • râuri
  • râurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • râuresc
(să)
  • râurească
  • râureau
  • râuri
  • râuriseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rouraverb

  • 1. intranzitiv A cădea rouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) umezi, a (se) acoperi cu stropi ca de rouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat [Cugetările] dulci și duioase... fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana. ODOBESCU, S. III 51. DLRLC
    • format_quote figurat Gălbinarea firească a lui Ipolit se făcuse mai grozavă la lumina făcliilor de ceară, și sudoarea roura melancolica lui frunte. NEGRUZZI, S. I 53. DLRLC
    • format_quote figurat Este oare de milă sau de mîndrie lacrima cu care tot ochiul se rourează, urmînd cu gîndul în cale pe viteazul dorobanț romîn? ODOBESCU, S. II 530. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.