10 definiții pentru ropotitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ROPOTITOR, -OARE, ropotitori, -oare, adj. Care ropotește. – Ropoti + suf. -tor.
ROPOTITOR, -OARE, ropotitori, -oare, adj. Care ropotește. – Ropoti + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ropotitor, ~oare a [At: ALECSANDRI, P. III, 285 / V: rotopitor / Pl: ~i, ~oare / E: ropoti + -tor] Care ropotește (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROPOTITOR, -OARE, ropotitori, -oare, adj. Care ropotește. Ca un tunet ropotitor trecură prin mulțimea ce se adunase în jurul palatelor împărătești. La CADE. – Variantă: (creație personală) rotopitor, -oare (ALECSANDRI, P. A. 165) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ROPOTITOR ~oare (~ori, ~oare) Care ropotește; care produce ropote. Tunet ~. /a ropoti + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rotopitor, ~oare a vz ropotitor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ROTOPITOR, -OARE adj. v. ropotitor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rotopitor a. cotropitor: potop rotopitor AL. [Compromis între ropot și potopitor].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ropotitor adj. m., pl. ropotitori; f. sg. și pl. ropotitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ropotitor adj. m., pl. ropotitori; f. sg. și pl. ropotitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ropotitor adj. m., pl. ropotitori; f. sg. și pl. ropotitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ropotitor, ropotitoareadjectiv
- 1. Care ropotește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ca un tunet ropotitor trecură prin mulțimea ce se adunase în jurul palatelor împărătești. La CADE. DLRLC
-
etimologie:
- Ropoti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09