11 definiții pentru rondelă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RONDELĂ, rondele, s. f. 1. Piesă de metal, de lemn, de mase plastice etc. în formă de placă plată circulară, perforată sau neperforată, având uneori fețele profilate, cu întrebuințări diverse. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton subțire, care acoperă alicele într-un cartuș de vânătoare. ♦ Disc metalic folosit la confecționarea prin batere a monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului, pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc. [Var.: rondea s. f.] – Din fr. rondelle.

RONDELĂ, rondele, s. f. 1. Piesă de metal, de lemn, de mase plastice etc. în formă de placă plată circulară, perforată sau neperforată, având uneori fețele profilate, cu întrebuințări diverse. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton subțire, care acoperă alicele într-un cartuș de vânătoare. ♦ Disc metalic folosit la confecționarea prin batere a monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului, pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc. [Var.: rondea s. f.] – Din fr. rondelle.

ronde sf [At: V. MOLIN, V. T. 57 / V: ~ea (sgp) / Pl: ~le / E: fr rondelle] 1 Mic disc de metal, de lemn etc. cu diverse utilizări în tehnică, element auxiliar de separare sau de siguranță între o piuliță și corpul piesei care se strânge Vz șaibă. 2 (Pan) Bucată rotundă. 3 Căpăcel în formă de disc, din carton subțire, care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. 4 Disc de metal folosit ca semifabricat pentru monede, medalii etc. 5 (Sil) Mostră de formă cilindrică din trunchiul unui arbore, folosită la analiza structurii microscopice a lemnului, la determinarea vârstei etc. 6 (Îvr) Pelerină încrețită la gât.

RONDELĂ, rondele, s. f. Piesă plată, circulară, perforată sau neperforată și avînd uneori fețele profilate; rondea. V. șaibă. ♦ Căpăcel în formă de disc, din carton subțire, care se așază în cartușul de vînătoare, deasupra alicelor. ♦ Disc de metal folosit la baterea monedelor sau metalelor.

RONDE s.f. 1. Disc de metal găurit care se pune între o piuliță și o piesă care trebuie strînsă; șaibă. ♦ Căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vînătoare. ♦ Disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, servind pentru analiza structurii lemnului, pentru determinarea vîrstei etc. [< fr. rondelle].

RONDE s. f. 1. disc de metal găurit care se pune între o piuliță care trebuie strânsă; șaibă. ◊ căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. ◊ disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, la analiza structurii lemnului pentru determinarea vârstei etc. (< fr. rondelle)

RONDEA s. f. v. rondelă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ronde (piesă, disc) s. f., g.-d. art. rondelei; pl. rondele

ronde (piesă, disc) s. f., g.-d. art. rondelei; pl. rondele

ronde s. f., g.-d. art. rondelei; pl. rondele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: rondelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ronde
  • rondela
plural
  • rondele
  • rondelele
genitiv-dativ singular
  • rondele
  • rondelei
plural
  • rondele
  • rondelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rondea
  • rondeaua
plural
  • rondele
  • rondelele
genitiv-dativ singular
  • rondele
  • rondelei
plural
  • rondele
  • rondelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ronde, rondelesubstantiv feminin

  • 1. Piesă de metal, de lemn, de mase plastice etc. în formă de placă plată circulară, perforată sau neperforată, având uneori fețele profilate, cu întrebuințări diverse. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Disc de metal găurit care se pune între o piuliță și o piesă care trebuie strânsă. DN
      sinonime: șaibă
    • 1.2. Căpăcel în formă de disc din carton subțire, care acoperă alicele într-un cartuș de vânătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. Disc metalic folosit la confecționarea prin batere a monedelor sau a medaliilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, folosită pentru analiza structurii macroscopice a lemnului, pentru determinarea vârstei arborilor doborâți etc. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.