2 intrări
2 definiții
Explicative DEX
ROMANOFON, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă romanică. (< roman/ic/ + -fon2)
Ortografice DOOM
romanofon adj. m., pl. romanofoni; f. sg. romanofonă, pl. romanofone
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: romanofon (adj.)
romanofon1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: romanofon (persoană)
romanofon2 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
romanofon, romanofonăadjectiv romanofonă, romanofonesubstantiv feminin romanofon, romanofonisubstantiv masculin
- 1. (Vorbitor) de limbă romanică. MDN '00
etimologie:
- romanic + -fon MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.