RÓINIC, -Ă, roinici, -ce, adj. (Rar; despre grupuri) Care este în mișcare vie, care se răspândește pornind din același loc. – Roi2 + suf. -nic.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÓINIC ~că (~ci, ~ce) rar Care se mișcă de colo până colo, ca un roi; care se află în mișcare. /roi + suf. ~nic
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
róinic adj. m., pl. róinici; f. sg. róinică, pl. róinice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink