rodonit sn [At: CANTUNIARI, L. M. 112 / V: ~ă / E: fr rhodonite, ger Rhodonit] Silicat natural de mangan, roz-cenușiu, utilizat ca piatră ornamentală.

RODONIT s.n. Silicat natural de mangan, de culoare roz-cenușie, din care se confecționează obiecte decorative etc. [< fr. rhodonite, germ. Rhodonit].

RODONIT s. n. silicat natural de mangan, uneori și de calciu, roz-cenușiu, pentru obiecte decorative etc. (< fr. rhodonite)

rodonită sf vz rodonit

rodonit s. n.

rodonit s. n.

rodonit s. n.

RODONÍT (< fr. {i}; {s} gr. rhodon „trandafir”) s. n. (MINER.) Silicat natural de mangan, cristalizat în sistemul triclinic. Se întâlnește sub formă de mase granulare de culoare roz, formate prin metamorfismul sedimentelor cu mangan sau prin depuneri în filoanele hidrotermale. Este folosit ca material pentru ornamentații, în confecționarea bijuteriilor și în construcții. În România se găsește în zăcămintele de mangan de la Iacobeni, Răzoare, Delinești, Munții Sebeșului și în filoanele metalifere de la Cavnic, și Roșia Montană. De asemenea, r. se găsește în Federația Rusă (m-ții Ural), Suedia, Australia, S.U.A. (California, New Jersey) ș.a.