opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rodnicire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: rodnici] (Rar) 1 Rodnicie (1). 2 Prolificitate.

RODNICI, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.

RODNICI, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.

rodnici vt [At: HELIADE, O. I, 94 / Pzi: ~cesc / E: rodnic] (Rar) 1-2 A face să fie rodnic (1, 6).

RODNICI, rodnicesc, vb. IV. Tranz. fact. (Rar) A face să fie rodnic. Țăranii rodniceau pămîntul, țiind coarnele plugului. BOLLIAC, la TDRG.

A RODNICI ~esc tranz. rar (solul) A face (mai) rodnic; a fertiliza. /Din rodnic

rodnicì v. a fecunda, a fertiliza.

rodnicésc v. tr. (d. rodnic). Fertilizez, fac rodnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rodnici (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicesc, 3 sg. rodnicește, imperf. 1 rodniceam; conj. prez. 1 sg. să rodnicesc, 3 să rodnicească

rodnici (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicesc, imperf. 3 sg. rodnicea; conj. prez. 3 să rodnicească

rodnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicesc, imperf. 3 sg. rodnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. rodnicească

Intrare: rodnicire
rodnicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodnicire
  • rodnicirea
plural
  • rodniciri
  • rodnicirile
genitiv-dativ singular
  • rodniciri
  • rodnicirii
plural
  • rodniciri
  • rodnicirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rodnici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rodnici
  • rodnicire
  • rodnicit
  • rodnicitu‑
  • rodnicind
  • rodnicindu‑
 singular plural
  • rodnicește
  • rodniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rodnicesc
 (să)
  • rodnicesc
  • rodniceam
  • rodnicii
  • rodnicisem
a II-a (tu)
  • rodnicești
 (să)
  • rodnicești
  • rodniceai
  • rodniciși
  • rodniciseși
a III-a (el, ea)
  • rodnicește
 (să)
  • rodnicească
  • rodnicea
  • rodnici
  • rodnicise
plural I (noi)
  • rodnicim
 (să)
  • rodnicim
  • rodniceam
  • rodnicirăm
  • rodniciserăm
  • rodnicisem
a II-a (voi)
  • rodniciți
 (să)
  • rodniciți
  • rodniceați
  • rodnicirăți
  • rodniciserăți
  • rodniciseți
a III-a (ei, ele)
  • rodnicesc
 (să)
  • rodnicească
  • rodniceau
  • rodniciră
  • rodniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rodnici, rodnicescverb

  • 1. rar A face să fie rodnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fertiliza
    • format_quote Țăranii rodniceau pămîntul, țiind coarnele plugului. BOLLIAC, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • rodnic DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.