4 definiții pentru rocman
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Rocmani m. pl. Buc. oameni buni care trăesc la răsărit între necredincioși și de mila cărora se aruncă în timpul Paștelor găoace de ouă în râuri: Paștile Rocmanilor. [Rut. ROCHMAN, milos, adică cei buni, epitet ce răspunde întocmai sinonimului Mold. Blajini].
rocmánĭ și rohmánĭ m. pl. (rus. dial. rohmán, vsl. rahmanŭ, d. turc. ar. rahman, blajin, brahman). Bucov. V. blajin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rocman (-ni), s. m. – (Bucov.) Locuitor al unei regiune orientale nedeterminate, cunoscut în mitologia populară prin bunătatea lui. – Var. rohman. Sl. rachmanŭ din arab. rahman „brahman” (Scriban).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
rocmani s. m. pl. v. rohmani.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: rocman
rocman substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)