opțiuni
  • info

9 definiții pentru rocaille

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROCAILLE adj. (în sintagma) Stil rocaille (și substantivat, n.) = stil în arhitectura de interior apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin eleganță, rafinament, fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, roci). [Pr.: rocai] – Cuv. fr.

rocaille sn, ain [At: DN3 / P: ro-cai / E: fr rocaille] 1-2 (Șîs stil ~) Stil caracteristic sec. XVIII, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale, ca grote, stânci etc.

ROCAILLE adj. n. (În sintagma) Stil rocaille = gen de ornamentație apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, roci). [Pr.: rocai] – Cuv. fr.

ROCAILLE adj. invar. Stil rocaille (și s.n.) = stil caracteristic sec. XVIII, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale, ca grote, stînci etc. [Pron. ro-cai. / < fr. rocaille].

ROCAILLE [RO-CAI] adj. inv. stil ~ (și s. n.) = stil, bază de înflorire a rococoului, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, volute vegetale etc.). (< fr. rocaille)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+rocaille1 (fr.) [pron. rocaĭ] (desp. ro-caille) adj. invar. (ornamente ~)

rocaille2 (fr.) [pron. rocaĭ] (desp. ro-caille) s. n.

!rocaille (fr.) [aille pron. ai] (ro-caille) s. n.

rocaille adj. n. [-caille pron. fr. -cai]

Intrare: rocaille
rocaille1 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: ro-caille info
  • pronunție: rocaĭ
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOOM 3
  • rocaille
  • silabație: ro-caille info
  • pronunție: rocaĭ
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rocaille
  • rocaille-ul
plural
  • rocaille-uri
  • rocaille-urile
genitiv-dativ singular
  • rocaille
  • rocaille-ului
plural
  • rocaille-uri
  • rocaille-urilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rocailleadjectiv invariabil
rocaille, rocaille-urisubstantiv neutru

  • chat_bubble (în) sintagmă (și) substantivat Stil rocaille = stil în arhitectura de interior apărut în arta franceză din timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, caracterizat prin eleganță, rafinament, fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale (grote, stânci, roci). DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.