rocadă sf [At: SADOVEANU, O. XI, 674 / Pl: ~de / E: fr rocade, ger Rockade^[1]] 1 Mutare combinată a regelui și a turnului la jocul de șah, care se poate face o singură dată în decursul unei partide și care consta în aducerea unuia dintre turnuri lângă rege și trecerea regelui peste turn. 2 (Îe) A face o ~ (sau ~da) A schimba pe cineva (sau ceva) cu altcineva (sau altceva). 3 Cale de comunicație cu un traseu în general paralel cu linia frontului, folosită pentru regruparea și manevrarea trupelor și pentru asigurarea materială a acestora.

ROCADĂ, rocade, s. f. Mișcare la jocul de șah, care nu se poate face decît o singură dată într-o partidă și care constă în aducerea unuia dintre turnuri lîngă rege și în trecerea regelui peste turn. ◊ (Mil.; învechit) Linie de rocadă = linie pe care se mișcă rezervele unei armate, în spatele frontului.

ROCADĂ s.f. 1. Mișcare la jocul de șah între rege și tură, pe care fiecare jucător o poate efectua numai o singură dată în cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce lîngă rege, iar acesta trece peste ea. ♦ (Rar) Fel anumit de schimb de locuință. 2. Comunicație paralelă cu linia frontului pe care se mișcă rezervele unei armate. ♦ Arteră de rocadă = arteră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. [< fr. rocade, cf. germ. Rockade^[1]].

ROCADĂ s. f. 1. (șah) mutare pe care fiecare jucător o poate efectua numai o singură dată în cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce lângă rege, iar acesta trece peste ea. ♦ fel anumit de schimb de locuință. 2. comunicație paralelă cu linia frontului pe care se mișcă rezervele unei armate. ♦ arteră de ~ = arteră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. (< fr. rocade, germ. Rockade^[1])

ROCADĂ ~e f. (la jocul de șah) Mișcare combinată între rege și tură, admisă numai o singură dată într-o partidă; inversare de poziții. ◊ Arteră de ~ cale de comunicație care ocolește o localitate, fiind destinată circulației de tranzit. /<fr. rocade, germ. Rockade^[1]

*rocádă f., pl. e (fr. rocade, d. roquer, a face o rocadă, roc, turn de șah, d. pers. roh, elefant care poartă un adăpost ca un turn, în care staŭ ascunșĭ niște arcașĭ). La jocu de șah, mișcarea pin care puĭ turnu lîngă rege, și regele dincolo de turn, la dreapta orĭ la stînga, cînd nu e nicĭ o pĭesă la mijloc. Arm. Linie de rocadă, linie de mișcat rezervele în dosu frontuluĭ.

rocadă s. f., g.-d. art. rocadei; pl. rocade

rocadă s. f., g.-d. art. rocadei; pl. rocade

rocadă s. f., g.-d. art. rocadei; pl. rocade

rocadă (rocade), s. f. – Mutare combinată la șah. Germ. Rockade (Candrea), sau mai curînd din fr. rocade.