ROBITÓR, -OÁRE, robitori, -oare, adj. (Rar) Care cucerește, captivează, farmecă; fermecător. – Robi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

ROBITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care cucerește prin farmecul său. /a robi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROBITÓR adj., s. înrobitor, (rar) subjugător, (înv.) prădător. (Stat ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Robitor ≠ dezrobitor, eliberator
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

robitór adj. m., pl. robitóri; f. sg. și pl. robitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink