2 definiții pentru roanță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
roanță1 sf [At: LEXIC REG. II, 63 / E: ns cf ronțăi] 1 (Reg) Ciudă (5). 2 (Îe) A se ține ~ A se ține cu gura de cineva Si: a se certa (1).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
roanță s.f. sg. (reg.) ciudă, mânie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: roanță
roanță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||