14 definiții pentru ristic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RISTIC s. n. (În sintagma) Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. – Din tc. rastik, ngr. rastiki.

RISTIC s. n. (În sintagma) Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. – Din tc. rastik, ngr. rastiki.

ristic sn [At: BIBLIA (1688), 4951 / V: răs~, (rar) răsti sf / A și: ristic / Pl: ? / E: ngr ῥαστίϰι] 1 (Îs) Gogoașă de ~ Gogoașă bogată în tanin, care se formează pe ramurile și frunzele anumitor stejari în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe și care se întrebuințează în industria chimică și farmaceutică. 2 Fard făcut dintr-un amestec de antimoniu și de ristic (1), întrebuințat pentru înnegrirea genelor, a sprâncenelor sau a părului.

RISTIC s. n. 1. (În expr.) Gogoașă de ristic = gogoașă care se formează pe ghinde sau pe păhăruțele lor în urma înțepăturii făcute de viespe; fiind bogate în tanin, se întrebuințează în industria tăbăcăriei. Marghioala... plămădea pe prispă, la umbră, gogoși de ristic pentru suliman. CARAGIALE, la CADE. 2. Suliman făcut dintr-un amestec de antimoniu și, de gogoși de ristic, întrebuințat pentru înnegrirea sprîncenelor, a genelor sau a părului. Cere mai cu inimă, babo, cere, Că-ți trebuie ristic pentru sprîncene. TEODORESCU, P. P. 132.

ristic n. antimoniu de înnegrit sprâncenele (substanța, la început verde, se face neagră când se arde): gogoșile de ristic și plasturii negri cu cari își îmbina sprâncenele GHICA. [Vechiu-rom. răstic = turc. RASTYK].

ristíc n., pl. inuz. urĭ (din maĭ vechĭu răstic, mold. rîstic, d. turc. rastyk, ngr. rastiki. Cp. cu orăstică). Rar azĭ. Praf de antimoniŭ care, amestecat cu gogoașa numită colțar (V. colțar) și mînuită cu un fer cald, dă un suliman de înegrit sprincenele: gogoașă de ristic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ristic s. n.[1]

  1. Celelalte surse indică accentul pe ultimul i. Posibilă greșeală de tipar... — gall

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ristic (-curi), s. n.1. Antimoniu. – 2. Tăciune, vopsea neagră, folosită în trecut ca fard. – Var. înv. răstic, rîstic. Tc. rastyk (Șeineanu, II, 301), cf. ngr. ῥαστίϰι, sb. rastok. Legătura cu sl. chvrastŭ (Conev 49) este îndoielnică.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RISTIĆ [rístitʃi], Jovan (1831-1899), om politic și istoric sârb. Lider al Partidului Liberal Radical. Prim-min. al Serbiei (apr.-nov. 18973, 1878-1880, iun.-dec. 1887), a promovat o politică expansionistă. Regent (1868-1872) și șef al Consiliului de Regență (1889-1893). Lucrări privind istoria Serbiei.

Intrare: ristic
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ristic
  • risticul
  • risticu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ristic
  • risticului
plural
vocativ singular
plural
răstic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răstică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

risticsubstantiv neutru

  • 1. Suliman făcut dintr-un amestec de antimoniu și de gogoși de ristic, întrebuințat pentru înnegrirea sprâncenelor, a genelor sau a părului. DLRLC
    • format_quote Cere mai cu inimă, babo, cere, Că-ți trebuie ristic pentru sprîncene. TEODORESCU, P. P. 132. DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Gogoașă de ristic = gogoașă bogată în tanin, care se formează pe frunzele și pe ramurile tinere al unor stejari, în urma înțepăturii făcute de o specie de viespe, și care se întrebuințează în medicină sub formă de tinctură, în industria chimică și în industria tăbăcăriei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Marghioala... plămădea pe prispă, la umbră, gogoși de ristic pentru suliman. CARAGIALE, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.