2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RINDELARE, rindelări, s. f. Rindeluire. – V. rindela.

RINDELARE, rindelări, s. f. Rindeluire. – V. rindela.

rindelare sf [At: LTR / Pl: ~lări / E: rindela] 1-2 Rindeluire (1-2).

RINDELARE, rindelări, s. f. Rindeluire.

RINDELA, rindelez, vb. IV. Tranz. A rindelui. – V. rindea.

RINDELA, rindelez, vb. IV. Tranz. A rindelui. – V. rindea.

rindela vt [At: LTR / Pzi: ~lez / E: rindea] 1-2 A rindelui (1-2).

RINDELA, rindelez, vb. I. Tranz. A rindelui.

A RINDELA ~ez tranz. v. A RINDELUI. /Din rindea

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rindela (a ~) (a rindelui) vb., ind. prez. 1 sg. rindelez, 3 rindelea; conj. prez. 1 sg. să rindelez, 3 să rindeleze

rindela (a ~) vb., ind. prez. 3 rindelea

rindela vb., ind. prez. 1 sg. rindelez, 3 sg. și pl. rindelea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RINDELARE s. geluire, rindeluire, rindeluit, (pop.) fățuială, fățuire, fățuit. (~ unei scînduri.)

RINDELA vb. a gelui, a rindelui, (pop.) a fățui. (A ~ o scîndură.)

Intrare: rindelare
rindelare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rindelare
  • rindelarea
plural
  • rindelări
  • rindelările
genitiv-dativ singular
  • rindelări
  • rindelării
plural
  • rindelări
  • rindelărilor
vocativ singular
plural
Intrare: rindela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rindela
  • rindelare
  • rindelat
  • rindelatu‑
  • rindelând
  • rindelându‑
singular plural
  • rindelea
  • rindelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rindelez
(să)
  • rindelez
  • rindelam
  • rindelai
  • rindelasem
a II-a (tu)
  • rindelezi
(să)
  • rindelezi
  • rindelai
  • rindelași
  • rindelaseși
a III-a (el, ea)
  • rindelea
(să)
  • rindeleze
  • rindela
  • rindelă
  • rindelase
plural I (noi)
  • rindelăm
(să)
  • rindelăm
  • rindelam
  • rindelarăm
  • rindelaserăm
  • rindelasem
a II-a (voi)
  • rindelați
(să)
  • rindelați
  • rindelați
  • rindelarăți
  • rindelaserăți
  • rindelaseți
a III-a (ei, ele)
  • rindelea
(să)
  • rindeleze
  • rindelau
  • rindela
  • rindelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rindelare, rindelărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi rindela DEX '98 DEX '09

rindela, rindelezverb

etimologie:
  • vezi rindea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.