opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIMELARE, rimelări, s. f. Acțiunea de a (se) rimela și rezultatul ei. – V. rimela.

RIMELARE, rimelări, s. f. Acțiunea de a (se) rimela și rezultatul ei. – V. rimela.

rimelare sf [At: MDAms / Pl: ~lări / E: rimela] Machiere a genelor.

RIMELA, rimelez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu rimel pe gene. – Din rimel.

RIMELA, rimelez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu rimel pe gene. – Din rimel.

rimela vtr [At: DLR / Pzi: ~lez / E: rimel] 1-2 A (se) da cu rimel pe gene.

RIMELA vb. I. tr., refl. A (se) machia, a (se) da cu rimel. [< fr. rimmeller].

RIMELA vb. tr., refl. a (se) da cu rimel. (< fr. rimmeller)

A RIMELA ~ez tranz. (genele) A colora cu rimel (pentru a da un aspect plăcut); a da cu rimel. /Din rimel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rimela (a ~) vb., ind. prez. 3 rimelează

rimela vb., ind. prez. 1 sg. rimelez, 3 sg. și pl. rimelează

Intrare: rimelare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rimelare
  • rimelarea
plural
  • rimelări
  • rimelările
genitiv-dativ singular
  • rimelări
  • rimelării
plural
  • rimelări
  • rimelărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rimela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rimela
  • rimelare
  • rimelat
  • rimelatu‑
  • rimelând
  • rimelându‑
 singular plural
  • rimelează
  • rimelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rimelez
 (să)
  • rimelez
  • rimelam
  • rimelai
  • rimelasem
a II-a (tu)
  • rimelezi
 (să)
  • rimelezi
  • rimelai
  • rimelași
  • rimelaseși
a III-a (el, ea)
  • rimelează
 (să)
  • rimeleze
  • rimela
  • rimelă
  • rimelase
plural I (noi)
  • rimelăm
 (să)
  • rimelăm
  • rimelam
  • rimelarăm
  • rimelaserăm
  • rimelasem
a II-a (voi)
  • rimelați
 (să)
  • rimelați
  • rimelați
  • rimelarăți
  • rimelaserăți
  • rimelaseți
a III-a (ei, ele)
  • rimelează
 (să)
  • rimeleze
  • rimelau
  • rimelară
  • rimelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rimelare, rimelărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) rimela și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi rimela DEX '98 DEX '09

rimela, rimelezverb

  • 1. A(-și) da cu rimel pe gene. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: machia
etimologie:
  • rimel DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.