3 intrări

52 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RI s. f. v. ril.

LI1, lire, s. f. 1. Instrument muzical format din două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit în Antichitate și în Evul Mediu, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. ♦ Fig. Simbol al talentului, al inspirației și al creației poetice, al poeziei (lirice). 2. (Astron.; art.) Numele unei constelații din emisfera boreală; Ciobanul-cu-Oile, Oierul. 3. (În sintagma) Liră de dilatație = dispozitiv în formă de liră1 (1) sau de buclă, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbinți. – Din fr. lyre, lat. lyra.

LI2, lire, s. f. Unitate monetară în Cipru, Egipt, Liban, Malta, San Marino, Siria, Turcia. ◊ Liră sterlină = unitate monetară în Marea Britanie. – Din it. lira.

RIL, riluri, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: rile.Var.: ri s. f.] – Din germ. Rille.

li1 sf [At: CĂLĂTORIE, I, 121v/11 / Pl: ~re / E: lat lyra, it lira] 1 Instrument muzical rudimentar, cu două brațe în formă de coarne, mai multe coarde și cutie de rezonanță, folosit de poeți, în Antichitate și în Evul Mediu, pentru a-și acompania versurile. 2 (Fig) Inspirație artistică Si: geniu, talent. 3 (Fig; ccr) Poem. 4 (Fig; ccr) Odă. 5 (Fig; ccr) Poezie. 6 Simbol al muzicii, al poeziei sau al artei în general. 7 (Lsg; art.) Constelație din emisfera boreală, alcătuită din 21 de stele, dintre care cea mai strălucitoare este Vega Si: (pop) ciobanul-cu-oile, oierul. 8 Element decorativ în formă de liră1 (1), utilizat mai ales în stilul de mobilier Biedermeier. 9 (Teh; îs) ~ de dilatație Dispozitiv în formă de liră1 (1) sau de buclă, care permite dilatarea fără deformare a unei conducte, la trecerea unor fluide fierbinți. 10 (Teh) Priză în formă de liră1 (1), folosită la vehicule cu tracțiune electrică.

li2 [At: GOLESCU, P. 407/6 / V: (reg) râlă, ri / Pl: ~re / E: it lira] 1 (Urmat de determinări care indică țara unde a fost emisă sau metalul din care a fost făcută) Unitate monetară de bază, de aur sau de argint, folosită în diferite țări și în diferite epoci. 2s) ~ sterlină (sau, înv, ~ sterling, stirlingă) Unitate monetară principală în Marea Britanie, egală cu douăzeci de șilingi. 3as) Monedă care reprezintă lira sterlină (2).

ril sn [At: DEX / V: sf / Pl: ~e, ~uri / E: ger Rille] 1 Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoirii să nu se rupă). 2 Șanț pe un disc.

LI2, lire, s. f. Numele mai multor unități monetare principale întrebuințate în diferite țări și epoci. ◊ Liră sterlină = unitate bănească principală în Marea Britanie. – Din it. lira.

LI1, lire, s. f. 1. Instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. ♦ Fig. Simbol al talentului poetic, al inspirației poetice, al creației poetice, al poeziei (lirice). 2. (Art.) Numele unei constelații din emisfera boreală; Ciobanul-cu-Oile, Oierul. 3. (În sintagma) Liră de dilatație = dispozitiv în formă de liră1 (1) sau de buclă, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbinți. – Din fr. lyre, lat. lyra.

RIL, rile, s. n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). ♦ Șanț pe un disc (4). [Pl. și: riluri.Var.: ri s. f.] – Din germ. Rille.

LI1, lire, s. f. 1. Instrument muzical cu coarde (de pișcat) folosit în antichitate pentru a acompania recitarea poemelor. V. harpă. Și inima-mi bate De parcă-i o liră cu strune Sub mîini fermecate. TOMA, C. V. 45. Începu Apolon a-și înstruna lira și cînta vreo două cîntece. ISPIRESCU, U. 109. În zadar boltita liră, cea din șapte coarde sună, Tînguirea ta de moarte în cadențele-i adună. EMINESCU, O. I 160. 2. Numele unei constelații. 3. Fig. Simbol al talentului poetic, al inspirației poetice, al creației poetice, al poeziei (lirice). Ei! lira mea, strașnică liră, Putea-vei tu oare... Să cînți cum se iviră... zorile roșii? BENIUC, V. 120. Spune-mi, rogu-te, cum ți se par progresele pe cari lira mea modestă le-a realizat. CARAGIALE, O. VII 50. Ah! de cîte ori voit-am Ca să spînzur lira-n cui? EMINESCU, O. I 105. Precum în vară dulci păsărele Sosesc voios... Veniți aice cu-a voastre lire... O, juni poeți! ALECSANDRI, P. II 164. 4. Îndoitură, în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbinți. 5. Priză de curent în formă de liră (1), folosită la vehicule cu tracțiune electrică.

LI2, lire, s. f. (Urmat uneori de determinări care arată țara unde a fost emisă moneda) Numele mai multor unități monetare întrebuințate în diferite epoci în țări diferite. Liră sterlină. Liră italiană.Tot să-i fi rămas bătrînului din atîta zdruncin zece mii de lire turcești. VLAHUȚĂ, O. A. III 66. Bani o mulțime și fel de fel, unii cam ca galbănul, alții ca lira otomană. SLAVICI, O. I 335. – Variantă: (regional) rî (STANCU, D. 381) s. f.

LI1 s.f. 1. Instrument muzical cu coarde în formă de arc foarte îndoit, cu care poeții din antichitate își acompaniau recitarea poemelor. ♦ (Fig.) Simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. Dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. Priză de curent folosită la vehiculele cu tracțiune electrică. 4. Element decorativ în formă de liră (1), utilizat îndeosebi în mobila biedermeier. [< fr. lyre, it. lira, lat., gr. lyra].

LI2 s.f. Denumirea mai multor monede străine din trecut și de astăzi. [< it. lira].

RIL s.n. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton, astfel încît straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă. ♦ Șanț pe un disc. [< engl. rill].

LI1 s. f. 1. instrument muzical rudimentar, dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde ciupite cu un plectru, cu care poeții din antichitate își acompaniau recitarea poemelor. ◊ (fig.) simbol al talentului poetic, al poeziei (lirice). 2. dispozitiv în formă de liră (1), care permite dilatarea unei conducte. 3. priză de curent la vehiculele cu tracțiune electrică. 4. element decorativ în formă de liră (1), în mobila Biedermeier. (< fr. lyre, lat., gr. lyra)

LI2 s. f. unitatea monetară a unor țări (Cipru, Egipt, Irlanda, Italia, Liban, Siria, Sudan, Turcia). (< it. lira)

RIL s. n. 1. șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton, astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă. 2. șant pe un disc (2). (< germ. Rille, engl. rill)

LI1 ~e f. 1) Instrument muzical antic, cu coarde fixate pe o cutie de rezonanță și pe două brațe în formă de coarne, servind la acompanierea recitalurilor de poeme. 2) fig. Simbol al inspirației poetice; talent poetic. 3): ~ de dilatație dispozitiv semicircular, care se introduce într-o conductă, prin care curge un fluid fierbinte, pentru a-i permite (fluidului) de a se dilata liber. /<fr. lyre, lat. lyra

LI2 ~e f. Unitate a sistemului monetar în unele țări. ~ italiană. ◊ ~ sterlină unitate monetară în Marea Britanie. /<turc., it. lira

liră f. monedă turcească de aur în valoare de 22 fr. și 70 bani. [Turc. LIRA, monedă de aur în valoare de 100 piaștri = it. LIRA].

liră f. 1. instrument de muzică cu coarde, întrebuințat la cei vechi; 2. fig. inspirațiune poetică: sufletul vostru un înger, inima voastră o liră EM. 3. pasăre ce are penele de la coadă recurbate în formă de liră.

1) líră f., pl. e (lat. [d. vgr.] lýra). La ceĭ vechĭ, un instrument muzical cu coarde atinse cu degetu, ca la chitară. Fig. Inspirațiune poetică, poezie. A părăsi lira, a te lăsa de poezie. O pasăre galinacee cu penele de la coadă în formă de liră. O constelațiune de la nord.

2) líră f., pl. e (it. lirà, d. lat. libra, o măsură de greutate și de capacitate; fr. livre. V. litră, livră, nivel). O monetă turcească de aur care, pînă la 1916, valora 22 de francĭ și 78 de banĭ și alta englezească care valora 25,22. În Italia, numele franculuĭ. V. sterlină și pol 1.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

li (instrument muzical; monedă) s. f., g.-d. art. lirei; pl. lire; simb. (lira sterlină) £, (lira turcească) TL

li (instrument, monedă) s. f., g.-d. art. lirei; pl. lire; (liră sterlină) simb. £

li (instrument, monedă) s. f., g.-d. art. lirei; pl. lire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LI s. 1. (MUZ.) (înv.) organ. (Cântă la ~.) 2. (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art.), (pop.) ciobanul-cu-oile (art.).

LIRĂ STERLI s. (înv.) suverian.

LI s. 1. (MUZ.) (înv.) organ. (Cîntă la ~.) 2. (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art.), (pop.) ciobanul-cu-oile (art.).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

liră (lire), s. f. – Monedă turcă și apoi italiană. – Var. rilă.Mr., megl. liră. It. lira (sec. XIX). E dubletul lui livră, s. f. (monedă și greutate), din fr. livre. Cf. litră.

liră (lire), s. f. – Instrument muzical. Lat. lyra, it. lira (sec. XIX). – Der. (din fr.) liric, adj.; lirism, s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

arciviolata lira v. liră (2).

lira de braccio v. liră (2).

lira imperfecta v. liră (2).

liră 1. V. lyra. 2. (germ. Leier, denumirea utilizată și pentru chironda*). Instrument cordofon cu arcuș din sec. 15-18 ai cărui reprezentanți alcătuiesc o familie numeroasă. Pe lângă coardele destinate melodiei, l. a avut și coarde burdon (II, 2). Cheile de acordaj (2) ale l. erau montate vertical pe jgheabul capului. Tipul tenor, lira da braccio (it. „de braț”) avea 5+2 coarde acordate în sol sol1 re1 la1 mi2 și re re1 (burdon), la un tip de dimensiuni mai mari, de registrul (1) bas, lira da gamba (it. „de picior”), numit și lirone, l. imperfecta (it.) găsim 9 – 13 + 2 coarde. Cel mai grav tip, l. contrabas (it. lirone perfetto, arciviola da l., arciviolata l. accordo*) avea 14 + 2 coarde. 3. Instr. cordofon cu arcuș bine cunoscut în ev. med., având corpul de forma perei, prevăzut cu două orificii de vibrație și 1-4 coarde. 4. Denumirea unui instr. de percuție idiofon alcătuit din plăci de metal acordate cromatic, montate pe un corp de forma l. Se utilizează în fanfare (6). Sunetele se obțin prin lovirea plăcilor cu o baghetă (2). Există două variante de l.: cu 28 plăci, dispuse pe două rânduri și cu 16 plăci dispuse pe un singur rând.

liră-chitară (germ. Lyragitarre), instr. cu coarde ciupite din sec. 18, de forma lirei antice (v. lyră), cu două orificii de vibrație pe față. Între cele două brațe se găsea un al treilea (împărțit prin bare metalice în intervale de semitonuri*), peste care erau întinse 6 coarde metalice. Alte tipuri liră-harfă (fr. Harpolyre și Lyro-harpe) aveau pe fiecare braț câte 3, respectiv câte 2 coarde.

liră-harfă v. liră-chitară.

lyra (gr. λύρα), instrument popular străvechi în țările mediteraneene, îndeosebi în Grecia antică, dar cunoscut și de celți. Din corpul ei, de forma unui vas, se ridică două brațe unite cu partea superioară printr-un suport. Între partea inferioară a corpului și suportului erau întinse 3-5 coarde, accesibile din ambele părți ale instr., acordate (1) probabil pentatonic* și acționate cu ajutorul unui plectru*. V. kithara.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

£, simbol pentru liră sterlină.

LÍRĂ2 (< it.) s. f. Unitate monetară în Cipru, Irlanda, Italia, Jamaica, Liban, Libia, Malawi, Nigeria, Egipt, San Marino, Siria, Sudan, Turcia. ◊ L. sterlină = unitate monetară în Marea Britanie.

Intrare: liră (instrument)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • li
  • lira
plural
  • lire
  • lirele
genitiv-dativ singular
  • lire
  • lirei
plural
  • lire
  • lirelor
vocativ singular
plural
rilă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: liră (monedă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • li
  • lira
plural
  • lire
  • lirele
genitiv-dativ singular
  • lire
  • lirei
plural
  • lire
  • lirelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ri
  • rila
plural
  • rile
  • rilele
genitiv-dativ singular
  • rile
  • rilei
plural
  • rile
  • rilelor
vocativ singular
plural
£ simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • £
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râ
  • râla
plural
  • râle
  • râlele
genitiv-dativ singular
  • râle
  • râlei
plural
  • râle
  • râlelor
vocativ singular
plural
Intrare: ril
ril1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ril
  • rilul
  • rilu‑
plural
  • riluri
  • rilurile
genitiv-dativ singular
  • ril
  • rilului
plural
  • riluri
  • rilurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ri
  • rila
plural
  • rile
  • rilele
genitiv-dativ singular
  • rile
  • rilei
plural
  • rile
  • rilelor
vocativ singular
plural
ril2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ril
  • rilul
  • rilu‑
plural
  • rile
  • rilele
genitiv-dativ singular
  • ril
  • rilului
plural
  • rile
  • rilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

li, liresubstantiv feminin

  • 1. Instrument muzical format din două brațe în formă de coarne și mai multe coarde (fixate pe o cutie de rezonanță), folosit în Antichitate și în Evul Mediu, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Și inima-mi bate De parcă-i o liră cu strune Sub mîini fermecate. TOMA, C. V. 45. DLRLC
    • format_quote Începu Apolon a-și înstruna lira și cînta vreo două cîntece. ISPIRESCU, U. 109. DLRLC
    • format_quote În zadar boltita liră, cea din șapte coarde sună, Tînguirea ta de moarte în cadențele-i adună. EMINESCU, O. I 160. DLRLC
    • 1.1. figurat Simbol al talentului, al inspirației și al creației poetice, al poeziei (lirice). DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Ei! lira mea, strașnică liră, Putea-vei tu oare... Să cînți cum se iviră... zorile roșii? BENIUC, V. 120. DLRLC
      • format_quote Spune-mi, rogu-te, cum ți se par progresele pe cari lira mea modestă le-a realizat. CARAGIALE, O. VII 50. DLRLC
      • format_quote Ah! de cîte ori voit-am Ca să spînzur lira-n cui? EMINESCU, O. I 105. DLRLC
      • format_quote Precum în vară dulci păsărele Sosesc voios... Veniți aice cu-a voastre lire... O, juni poeți! ALECSANDRI, P. II 164. DLRLC
  • 2. Priză de curent în formă de liră, folosită la vehicule cu tracțiune electrică. DLRLC DN
  • 3. Element decorativ în formă de liră, utilizat îndeosebi în mobila biedermeier. DN
  • chat_bubble (în) sintagmă Liră de dilatație = dispozitiv în formă de liră sau de buclă, care permite dilatarea unei conducte pentru fluide fierbinți. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

li, liresubstantiv feminin

  • 1. Unitate monetară în Cipru, Jamaica, Liban, Libia, Malawi, Nigeria, Egipt, Liban, Malta, San Marino, Siria, Sudan, Turcia. DEX '09 DLRLC DN DE
    • format_quote Liră italiană. DEX '09 DLRLC DN DE
    • format_quote Tot să-i fi rămas bătrînului din atîta zdruncin zece mii de lire turcești. VLAHUȚĂ, O. A. III 66. DLRLC
    • format_quote Bani o mulțime și fel de fel, unii cam ca galbănul, alții ca lira otomană. SLAVICI, O. I 335. DLRLC
    • comentariu Între timp unele dintre țările menționate mai sus (Italia, Cipru, Malta, San Marino) au adoptat moneda unică europeană euro.
    • 1.1. Liră sterlină = unitate monetară în Marea Britanie. DEX '09 DE
      sinonime: suverian
      • comentariu simbol £ DOOM 2 DE
etimologie:

ril, rilurisubstantiv neutru

  • 1. Șanț făcut cu o mașină specială pe linia de îndoire a unui carton (astfel încât straturile exterioare din spatele îndoiturii să nu se rupă). DEX '09 DN
    • 1.1. Șanț pe un disc. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.