8 definiții pentru rihtuitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RIHTUITOR, -OARE, rihtuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care rihtuiește. [Pr.: -tu-i-] – Rihtui + suf. -tor.
RIHTUITOR, -OARE, rihtuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care rihtuiește. [Pr.: -tu-i-] – Rihtui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
rihtuitor, ~oare smf, a [At: NOM. PROF. 46 / Pl: ~i, ~oare / E: rihtui + -tor] 1-2 (Muncitor) care rihtuiește (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RIHTUITOR, -OARE, rihtuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care rihtuiește. Meșter rihtuitor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RIHTUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Muncitor specializat în operații de rihtuire. [Sil. -tu-i-] /a rihtui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rihtuitoare (desp. -tu-i-) s. f., g.-d. art. rihtuitoarei; pl. rihtuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rihtuitoare (-tu-i-) s. f., g.-d. art. rihtuitoarei; pl. rihtuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rihtuitoare s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. rihtuitoarei; pl. rihtuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rihtuitor (desp. -tu-i-) s. m., pl. rihtuitori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
- silabație: rih-tu-i-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
rihtuitor, rihtuitorisubstantiv masculin rihtuitoare, rihtuitoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care rihtuiește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Meșter rihtuitor. DLRLC
-
etimologie:
- Rihtui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09