opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIGIDIZA, rigidizez, vb. I. Tranz. A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură. – Rigid + suf. -iza.

RIGIDIZA, rigidizez, vb. I. Tranz. A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură. – Rigid + suf. -iza.

rigidiza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: rigid + -iza] A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură.

RIGIDIZA vb. tr. a face să devină rigid. (după fr. rigidifier)

rigidiza vb. I A face să devină (mai) rigid ◊ „Mai nepotrivită este aplicarea unei singure metode, fie și a celei comparatiste, ceea ce rigidizează, din păcate, structura cărții.” R.lit. 26 II 76 p. 8 (din rigid + -iza; cf. fr. rigidifier; DMC 1950; DEX – alt sens)

A RIGIDIZA ~ez tranz. (piese sau elemente de construcție) A întări cu ajutorul unor nervuri traverse, fixate prin nituire sau prin sudură. /rigid + suf. ~iza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rigidiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rigidizez, 3 rigidizează; conj. prez. 1 sg. să rigidizez, 3 să rigidizeze

rigidiza (a ~) vb., ind. prez. 3 rigidizează

rigidiza vb., ind. prez. 1 sg. rigidizez, 3 sg. și pl. rigidizează

Intrare: rigidizat
rigidizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rigidizat
  • rigidizatul
  • rigidizatu‑
  • rigidizată
  • rigidizata
plural
  • rigidizați
  • rigidizații
  • rigidizate
  • rigidizatele
genitiv-dativ singular
  • rigidizat
  • rigidizatului
  • rigidizate
  • rigidizatei
plural
  • rigidizați
  • rigidizaților
  • rigidizate
  • rigidizatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: rigidiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rigidiza
  • rigidizare
  • rigidizat
  • rigidizatu‑
  • rigidizând
  • rigidizându‑
 singular plural
  • rigidizează
  • rigidizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rigidizez
 (să)
  • rigidizez
  • rigidizam
  • rigidizai
  • rigidizasem
a II-a (tu)
  • rigidizezi
 (să)
  • rigidizezi
  • rigidizai
  • rigidizași
  • rigidizaseși
a III-a (el, ea)
  • rigidizează
 (să)
  • rigidizeze
  • rigidiza
  • rigidiză
  • rigidizase
plural I (noi)
  • rigidizăm
 (să)
  • rigidizăm
  • rigidizam
  • rigidizarăm
  • rigidizaserăm
  • rigidizasem
a II-a (voi)
  • rigidizați
 (să)
  • rigidizați
  • rigidizați
  • rigidizarăți
  • rigidizaserăți
  • rigidizaseți
a III-a (ei, ele)
  • rigidizează
 (să)
  • rigidizeze
  • rigidizau
  • rigidizară
  • rigidizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rigidiza, rigidizezverb

  • 1. A întări o piesă sau un element de construcție cu ajutorul unor nervuri, traverse etc., fixate prin nituire ori prin sudură. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Rigid + sufix -iza. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.