RIGAUDÓN / RIGODÓN s. n. vechi dans popular francez, de origine provensală, cu mișcare vioaie, plin de temperament, devenit din sec. XVII dans de bal; melodia corespunzătoare. (< fr. rigaudon, rigodon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

rigaudon (rigodon), (cuv. fr. [rigodõ]), dans* de origine provensală, asemănător boureé*-ului, în mișcare vioaie, și măsură binară*, cu formă bi- sau tripartită. Secțiunea centrală a r. este un trio (3) cu caracter contrastant. Conform ipotezei J.J. Rousseau, r. a luat numele maestrului de dans parizian Rigaud, care i-a cristalizat forma coregrafică și l-a „lansat” în înalta societate. La modă la curtea lui Ludovic al XV-lea (sec. 17), r. s-a răspândit repede în Germania și Anglia. În sec. 18, a pătruns în balete*, opere* și suite* instr. (plasat între sarabandă* și gigă*). R. celebre au compus Couperin, Rameau, iar în epoca modernă Ravel.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink