RIFLUITÓR, rifluitori, s. m. Muncitor care execută rifluri. [Pr.: -flu-i-] – Riflui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

RIFLUITÓR s.f. Muncitor care execută rifluri. [< riflui + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

rifluitór s. m., pl. rifluitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink