AGRIȘ, agriși, s. m. Arbust cu ramuri spinoase, cu frunze lobate și cu fructe comestibile, care crește spontan în regiunile de munte. (Ribes uva-crispa). – Din magh. egres.

COACĂZ, coacăzi, s. m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui dispuse în ciorchini, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). – Din coacăză (derivat regresiv).

PĂLTIOR, păltiori, s. m. 1. (Pop.) Păltinaș. 2. Coacăz sălbatic, cu fructe roșii și acre; pomușoară (Ribes petraeum). [Pr.: -ti-or] – Paltin + suf. -ior.

AGRIȘ ~i m. Arbust cu ramuri ghimpoase și cu fructe comestibile dulci-acrișoare, de culoare verde-gălbuie. [Sil. a-griș] /<ung. egres

COACĂZ ~i m. Arbust, ramificat de la bază, cu flori galbene-verzi, cultivat pentru fructele lui în formă de bobițe mici roșii, negre sau galbene, dispuse în ciorchini. [Sil. coa-căz] /Din coacăză

!agriș (plantă) (desp. a-griș) s. m., pl. agriși

agriș s. m. (sil. -griș), pl. agriși

coacăz s. m., pl. coacăzi

păltior s. m. (sil. -ti-or), pl. păltiori

AGRIȘ s. (BOT.; Ribes uva-crispa) (reg.) pomușoară, rezachie, rișiță, struguri-spinoși (pl.).

COACĂZ s. (BOT.) 1. (Ribes rubrum) (reg.) păltinele (pl.), ribizli, rișiță, rozinchin, agriș-roșu, (Mold. și Bucov.) pomușoară, (prin Bucov. și Mold.) smorodin. 2. coacăz-de-munte v. merișor.

PĂLTIOR s. v. păltinaș.

PĂLTIOR s. (BOT.; Ribes petraeum) (reg.) păltinaș, pomușoară, coacăz-de-munte.

agriș (-și), s. m. – Arbust cu fructe comestibile. – Var. (Trans.) agrișe, aghireașe. Mag. egres (DAR; Gáldi, Dict., 82), care îl derivă din germ. med. agras (< v. fr. aigras < lat. *acrus, cf. acru). De remarcat că *acrus s-a contaminat probabil, din epoca lat., cu agrestis, și că de la „agrest” a ajuns să însemne „strugure verde”, cf. it. agresto, sp. agraz. Din it. cuvîntul a ajuns, cu sensul de „arbust cu fructe comestibile”, în sl. agres, ceh. agrest, pol. agrest (Berneker 25). Accentul rom. (agriș) arată că nu poate fi vorba de un etimon sl., și că trebuie plecat de la mag. Totuși, var. dovedesc și existența unui prototip sl., fără a părea probabilă o der. directă din lat. (cf. REW 92, și Meillet, s. v. ager). Tot din it. provin alb. grestë, sb. greš, ogrešta, (Miklosich, Fremdw., 73), rus. agrus, dar cu sensul de „strugure verde”. – Der. agrișe, s. f. (fructul agrișului).

agriș, agriși, (agrișar), s.m. Arbust cu ramuri spinoase și fructe comestibile, dulci-acrișoare (Ribes grossularia): „Noi am avut un rând de agrișari...” (Bilțiu, 1999: 134); bobiță. ■ (top.) Agriș, fânațe în Vadul Izei. ■ (onom.) Agrișan, nume de familie în jud. Maram. – Din magh. egres „agriș” (DEX, DER).

RIBES L., COACĂZI, fam. Saxifragaceae. Gen originar din America, Asia, Europa, cca 148 specii de arbuști, mai rar cu spini pe tulpini și lujeri, deseori se exfoliază. Frunze simple, palmat-lobate, pețiolate, așezate altern sau în fascicule, pe ramurile fructifere, crenate sau crestate. Flori mici, verzi, galbene, albe sau roșii (4-5 sepale, mai mari decît petalele, verzi sau colorate, dispuse campanulat sau în formă de cupă, 4-5 petale mici, 4-5 stamine, ovar cu o lojă, 2 stile libere sau concrescute), dispuse în raceme, rar solitare, hermafrodite, rar unisexuat-dioice. Fruct, bacă cu multe semințe.

Ribes alpinum L., « Coacăz de munte ». Specie care înflorește primăvara. Flori galbene-verzui în racem erect. Frunze subrotun- de, 3-5 lobi cu vîrf bont, marginea dentată, pubescente. Toamna galbene sau albe-gălbui. Arbust tufos, 1-2 m înălțime, fără spini, bogat ramificat, scoarță negricioasă, lujeri glabrii. Fruct, bacă globuloasă, dulce, cu cîteva semințe galbene.

Ribes aureum Pursh, « Cuișor, Coacăz auriu ». Specie originară din America. înflorește primăvara. Flori galbene-aurii (caliciul în formă de tub cilindric, alungit, cu lacinii lat-lanceolate, petale scurte, roșietice sau purpur, dentate) pînă la 15, în racem, parfumate. Frunze alterne cu 3 lobi crestați, puțin dentați, glabre sau cu peri disperși și numeroși pe margine, pețiolate. Toamna, frunzele devin roșii. Arbust cu tulpină fără spini, înaltă pînă la 2 m, lujerii tineri cu 4 muchii, muguri păroși. Fructe, bace negre, lucioase. Rezistă la secetă (Pl. 64, fig. 359).

Ribes nigrum L., « Coacăz negru, Struguri negri ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe-verzui, în interior roșietice, păroase, hermafrodite, bracteele subulate mai scurte decît pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale gălbui, corolă cu 5 petale mici (albicioase sau roșii, 5 stamine), în raceme, la subsuoara frunzelor, pendente. Fructe, bace comestibile. Frunze (apar o dată cu florile) ascuțite, 3-5 lobate, cordiforme, dințate, rar păroase, pețiolate. Arbust nespinos, 1-2 m înălțime, tulpini erecte, negricioase. Rezistă la ger și înghețuri, exigent față de umiditate.

Ribes petraeum Wulf., « Păltior, Coacăz de stîncă ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori verzi cu puncte roșii sau roz, în raceme pendente (caliciul campanulat cu marginea ciliată) Frunze deseori cu 3 lobi ascuțiți, margini dentate, ciliate, pubescente pe partea inferioară (pe nervuri). Arbust pînă la 1,5 m înălțime, tufos, lujerii se exfoliază. Fructe, bace roșii.

Ribes rubrum L., « Coacăz roșu ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, verzi-gălbui, în raceme pendente. Frunze 5-lobate, la început păroase sau pubescente, pețiolate. Arbust pînă la 2 m înălțime. Fructe, bace roșii, comestibile.

Ribes sanguineum Pursh. Specie originară din America și Mexic. Înflorește primăvara. Flori roșii-purpur în raceme glandulos-pubescente (caliciul cilindric-campanulat, sepale mai lungi decît petalele spatulate). Frunze cu 3-5 lobi, crenat-dentate, la bază cordiforme, pe partea inferioară gri-pîsloase. Arbust pînă la 2 m înălțime, lujeri roșie- tici. Fructe albastre-negre, făinoase. Specie cultivată cel mai mult. modificată