7 definiții pentru reșcă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REȘCĂ, reșce, s. f. Unealtă de pescuit în formă de sac, confecționată din plasă și purtată de pescarii din două bărci, folosită pentru adâncimi mari. – Et. nec.
reșcă1 sf [At: ANTIPA, P. 431 / Pl: ? / E: nct] Instrument de pescuit la adâncimi mari, făcut din matrița năvodului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REȘCĂ, reșce, s. f. Unealtă de pescuit în formă de sac, confecționată din plasă și purtată de pescari în două bărci, folosită la adâncimi mari. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REȘCĂ, reșce, s. f. Instrument de pescuit la adîncimi mari, adaptat din matița năvodului. Scot matița de la năvod și o transformă într-un instrument de pescuit de sine stătător, pe care-l numesc «reșcă». ANTIPA, P. 431.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reșcă s. f., g.-d. art. reșcei; pl. reșce
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reșcă s. f., g.-d. art. reșcei; pl. reșce
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reșcă s. f., g.-d. art. reșcei; pl. reșce
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reșcă, reșcesubstantiv feminin
- 1. Unealtă de pescuit în formă de sac, confecționată din plasă și purtată de pescarii din două bărci, folosită pentru adâncimi mari. DEX '09 DLRLC
- Scot matița de la năvod și o transformă într-un instrument de pescuit de sine stătător, pe care-l numesc «reșcă». ANTIPA, P. 431. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09