2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REÎNȘURUBARE, reînșurubări, s. f. Acțiunea de a reînșuruba.V. reînșuruba.

REÎNȘURUBARE, reînșurubări, s. f. Acțiunea de a reînșuruba.V. reînșuruba.

reînșurubare sf [At: DEX2 / Pl: ~bări / E: reînșuruba] Înșurubare la loc a unui șurub, a unui ghivent slăbit, a unui capac etc.

REÎNȘURUBA, reînșurubez, vb. I. Tranz. A strânge la loc un șurub, un ghivent slăbit, un capac etc. – Pref. re- + înșuruba.

reînșuruba vt [At: DEX-S / Pzi: ~bez / E: re1- + înșuruba] A strânge la loc un șurub, un ghivent slăbit, un capac etc.

REÎNȘURUBA, reînșurubez, vb. I. Tranz. A strânge la loc un șurub, un ghivent slăbit, un capac etc. – Re1- + înșuruba.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reînșurubare s. f. (sil. re-în-) înșurubare

reînșuruba vb. (sil. re-în-) înșuruba

Intrare: reînșurubare
reînșurubare substantiv feminin
  • silabație: re-în- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reînșurubare
  • reînșurubarea
plural
  • reînșurubări
  • reînșurubările
genitiv-dativ singular
  • reînșurubări
  • reînșurubării
plural
  • reînșurubări
  • reînșurubărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reînșuruba
  • silabație: re-în- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reînșuruba
  • reînșurubare
  • reînșurubat
  • reînșurubatu‑
  • reînșurubând
  • reînșurubându‑
singular plural
  • reînșurubea
  • reînșurubați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reînșurubez
(să)
  • reînșurubez
  • reînșurubam
  • reînșurubai
  • reînșurubasem
a II-a (tu)
  • reînșurubezi
(să)
  • reînșurubezi
  • reînșurubai
  • reînșurubași
  • reînșurubaseși
a III-a (el, ea)
  • reînșurubea
(să)
  • reînșurubeze
  • reînșuruba
  • reînșurubă
  • reînșurubase
plural I (noi)
  • reînșurubăm
(să)
  • reînșurubăm
  • reînșurubam
  • reînșurubarăm
  • reînșurubaserăm
  • reînșurubasem
a II-a (voi)
  • reînșurubați
(să)
  • reînșurubați
  • reînșurubați
  • reînșurubarăți
  • reînșurubaserăți
  • reînșurubaseți
a III-a (ei, ele)
  • reînșurubea
(să)
  • reînșurubeze
  • reînșurubau
  • reînșuruba
  • reînșurubaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reînșurubare, reînșurubărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a reînșuruba. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi reînșuruba DEX '98 DEX '09

reînșuruba, reînșurubezverb

  • 1. A strânge la loc un șurub, un ghivent slăbit, un capac etc. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Prefix re- + înșuruba. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.