opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REÎNMATRICULAT, -Ă, reînmatriculați, -te, adj. Care a fost înmatriculat din nou (după o exmatriculare). – V. reînmatricula.

REÎNMATRICULAT, -Ă, reînmatriculați, -te, adj. Care a fost înmatriculat din nou (după o exmatriculare). – V. reînmatricula.

reînmatriculat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: reînmatricula] Înmatriculat din nou, după ce a suferit o exmatriculare.

REÎNMATRICULA, reînmatriculez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). – Pref. re- + înmatricula.

reînmatricula vtr [At: DEX2 / Pzi: ~lez / E: re1- + înmatricula] 1-2 A (se) înmatricula din nou, după ce a suferit o exmatriculare.

REÎNMATRICULA, reînmatriculez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). – Re1- + înmatricula.

REÎNMATRICULA vb. tr., refl. (despre un elev, un student) a (se) reînscrie în matricola școlară după ce a fost exmatriculat. (< re1- + înmatricula)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reînmatricula (a ~) (desp. -ma-tri-) vb., ind. prez. 1 sg. reînmatriculez, 3 reînmatriculează; conj. prez. 1 sg. să reînmatriculez, 3 să reînmatriculeze

*reînmatricula (a ~) (-ma-tri-) vb., ind. prez. 3 reînmatriculează

reînmatricula vb. (sil. re-în-), ind. prez. 1 sg. reînmatriculez, 3 sg. și pl. reînmatriculează

Intrare: reînmatriculat
reînmatriculat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reînmatriculat
  • reînmatriculatul
  • reînmatriculatu‑
  • reînmatriculată
  • reînmatriculata
plural
  • reînmatriculați
  • reînmatriculații
  • reînmatriculate
  • reînmatriculatele
genitiv-dativ singular
  • reînmatriculat
  • reînmatriculatului
  • reînmatriculate
  • reînmatriculatei
plural
  • reînmatriculați
  • reînmatriculaților
  • reînmatriculate
  • reînmatriculatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: reînmatricula
  • silabație: -ma-tri- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reînmatricula
  • reînmatriculare
  • reînmatriculat
  • reînmatriculatu‑
  • reînmatriculând
  • reînmatriculându‑
 singular plural
  • reînmatriculează
  • reînmatriculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reînmatriculez
 (să)
  • reînmatriculez
  • reînmatriculam
  • reînmatriculai
  • reînmatriculasem
a II-a (tu)
  • reînmatriculezi
 (să)
  • reînmatriculezi
  • reînmatriculai
  • reînmatriculași
  • reînmatriculaseși
a III-a (el, ea)
  • reînmatriculează
 (să)
  • reînmatriculeze
  • reînmatricula
  • reînmatriculă
  • reînmatriculase
plural I (noi)
  • reînmatriculăm
 (să)
  • reînmatriculăm
  • reînmatriculam
  • reînmatricularăm
  • reînmatriculaserăm
  • reînmatriculasem
a II-a (voi)
  • reînmatriculați
 (să)
  • reînmatriculați
  • reînmatriculați
  • reînmatricularăți
  • reînmatriculaserăți
  • reînmatriculaseți
a III-a (ei, ele)
  • reînmatriculează
 (să)
  • reînmatriculeze
  • reînmatriculau
  • reînmatriculară
  • reînmatriculaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reînmatriculat, reînmatriculatăadjectiv

  • 1. Care a fost înmatriculat din nou (după o exmatriculare). DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi reînmatricula DEX '98 DEX '09

reînmatricula, reînmatriculezverb

  • 1. A (se) înmatricula din nou (după ce a suferit o exmatriculare). DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Prefix re- + înmatricula. DEX '09 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.