12 definiții pentru reînființa
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a întemeia din nou, a reface. – Pref. re- + înființa.
reînființa vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~țez / E: re1- + înființa] A înființa din nou Si: a reîntemeia, a reface (10).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a întemeia din nou, a reface. – Re1- + înființa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a reîntemeia, a reface.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A REÎNFIINȚA ~ez tranz. A înființa din nou; a reîntemeia. [Sil. -fi-in-] /re- + a înființa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reînființà v. a înființa a doua oară.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*reînființez v. tr. (re- și înființez). Înființez ĭar. V. recreez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reînființa (a ~) (desp. -fi-in-) vb., ind. prez. 1 sg. reînființez, 3 reînființează; conj. prez. 1 sg. să reînființez, 3 să reînființeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
reînființa (a ~) (-fi-in-) vb., ind. prez. 3 reînființează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reînființa vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. reînființez, 3 sg. și pl. reînființează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REÎNFIINȚA vb. a reîntemeia. (A ~ o societate.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REÎNFIINȚA vb. a reîntemeia. (A ~ o societate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -fi-in-ța
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
reînființa, reînființezverb
- 1. A înființa din nou, a întemeia din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: reface reîntemeia
etimologie:
- Prefix re- + înființa. DEX '09