14 definiții pentru rezona

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REZONA, rezonez, vb. I. Intranz. (Înv.) A judeca, a gândi. – Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.

REZONA, rezonez, vb. I. Intranz. (Înv.) A judeca, a gândi. – Din fr. raisonner, germ. raisonnieren.

rezona1 vi [At: ȚICHINDEAL, F. 8 / V: ~nui / S și: reso~ / Pzi: ~nez / E: fr raisonner, ger rasisonnieren, räsonieren] (Înv) 1 A raționa. 2 A ridica obiecții Si: a protesta, (pop) a cârti (2).

rezona2 vi [At: MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. II, 45 / Pzi: 3 ~nea / E: fr résonner] A se afla în rezonanță (1) Si: a vibra.

REZONA, rezonez, vb. I. Intranz. (Franțuzism învechit) A judeca, a gîndi. Scrisorile... vor avea un rezultat folositor, căci sînt bine rezonate și limpede scrise. ALECSANDRI, S. 94. Apoi au rezonat și au făcut știre în toate laturile. ȚICHINDEAL, F. 8.

REZONA1 vb. I. intr. (Franțuzism) A raționa. [< fr. raisonner].

REZONA2 vb. I. intr. (Rar) A se afla în rezonanță. [< fr. résonner].

REZONA vb. intr. a se afla în rezonanță. (< fr. résonner)

A REZONA ~ez intranz. rar A confrunta două sau mai multe judecăți pentru a trage o concluzie; a cântări cu mintea; a cumpăni. /<fr. raisonner, germ. raisonnieren

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rezona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. rezonez, 3 rezonea; conj. prez. 1 sg. să rezonez, 3 să rezoneze

rezona (a ~) vb., ind. prez. 3 rezonea

rezona vb., ind. prez. 1 sg. rezonez, 3 sg. și pl. rezonea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REZONA vb. v. chibzui, cugeta, gândi, judeca, medita, raționa, reflecta.

rezona vb. v. CHIBZUI. CUGETA. GÎNDI. JUDECA. MEDITA. RAȚIONA. REFLECTA.

Intrare: rezona
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezona
  • rezonare
  • rezonat
  • rezonatu‑
  • rezonând
  • rezonându‑
singular plural
  • rezonea
  • rezonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rezonez
(să)
  • rezonez
  • rezonam
  • rezonai
  • rezonasem
a II-a (tu)
  • rezonezi
(să)
  • rezonezi
  • rezonai
  • rezonași
  • rezonaseși
a III-a (el, ea)
  • rezonea
(să)
  • rezoneze
  • rezona
  • rezonă
  • rezonase
plural I (noi)
  • rezonăm
(să)
  • rezonăm
  • rezonam
  • rezonarăm
  • rezonaserăm
  • rezonasem
a II-a (voi)
  • rezonați
(să)
  • rezonați
  • rezonați
  • rezonarăți
  • rezonaserăți
  • rezonaseți
a III-a (ei, ele)
  • rezonea
(să)
  • rezoneze
  • rezonau
  • rezona
  • rezonaseră
rezonui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rezona, rezonezverb

  • 1. învechit Gândi, judeca, raționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Scrisorile... vor avea un rezultat folositor, căci sînt bine rezonate și limpede scrise. ALECSANDRI, S. 94. DLRLC
    • format_quote Apoi au rezonat și au făcut știre în toate laturile. ȚICHINDEAL, F. 8. DLRLC
  • 2. rar A se afla în rezonanță. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.