opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REZINIFICARE, rezinificări, s. f. Acțiunea de a rezinifica și rezultatul ei. – V. rezinifica.

REZINIFICARE, rezinificări, s. f. Acțiunea de a rezinifica și rezultatul ei. – V. rezinifica.

rezinificare sf [At: DEX / Pl: ~cări / E: rezinifica] Transformare a unei substanțe chimice într-o substanță asemănătoare cu rășina.

REZINIFICARE s.f. Acțiunea de a rezinifica și rezultatul ei. [< rezinifica].

REZINIFICA, rezinific, vb. I. Tranz. A transforma o substanță chimică organică într-o substanță asemănătoare cu rășina. – După fr. résinifier.

REZINIFICA, rezinific, vb. I. Tranz. A transforma o substanță chimică organică într-o substanță asemănătoare cu rășina. – După fr. résinifier.

rezinifica vt [At: DL / Pzi: rezinific / E: fr résinifier] A transforma o substanță chimică într-o substanță asemănătoare cu rășina.

REZINIFICA, rezinific, vb. I. Tranz. A transforma o substanță chimică într-o substanță asemănătoare rășinii.

REZINIFICA vb. I. tr. A transforma o substanță chimică într-o substanță asemănătoare rășinii. [P.i. rezinific. / cf. it. resinificare, fr. résinifier].

REZINIFICA vb. tr. a transforma rășina. (< fr. résinifier)

A REZINIFICA rezinific tranz. (substanțe chimice) A transforma într-un produs asemănător rășinii. /<fr. résinifier

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rezinificare s. f., g.-d. art. rezinificării; pl. rezinificări

rezinificare s. f., g.-d. art. rezinificării; pl. rezinificări

rezinificare s. f., g.-d. art. rezinificării; pl. rezinificări

rezinifica (a ~) (a transforma în rășină) vb., ind. prez. 1 sg. rezinific, 2 rezinifici, 3 rezinifică; conj. prez. 1 sg. să rezinific, 3 să rezinifice

rezinifica (a ~) vb., ind. prez. 3 rezinifică

rezinifica vb., ind. prez. 1 sg. rezinific, 3 sg. și pl. rezinifică

Intrare: rezinificare
rezinificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rezinificare
  • rezinificarea
plural
  • rezinificări
  • rezinificările
genitiv-dativ singular
  • rezinificări
  • rezinificării
plural
  • rezinificări
  • rezinificărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: rezinifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezinifica
  • rezinificare
  • rezinificat
  • rezinificatu‑
  • rezinificând
  • rezinificându‑
 singular plural
  • rezinifică
  • rezinificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rezinific
 (să)
  • rezinific
  • rezinificam
  • rezinificai
  • rezinificasem
a II-a (tu)
  • rezinifici
 (să)
  • rezinifici
  • rezinificai
  • rezinificași
  • rezinificaseși
a III-a (el, ea)
  • rezinifică
 (să)
  • rezinifice
  • rezinifica
  • rezinifică
  • rezinificase
plural I (noi)
  • rezinificăm
 (să)
  • rezinificăm
  • rezinificam
  • rezinificarăm
  • rezinificaserăm
  • rezinificasem
a II-a (voi)
  • rezinificați
 (să)
  • rezinificați
  • rezinificați
  • rezinificarăți
  • rezinificaserăți
  • rezinificaseți
a III-a (ei, ele)
  • rezinifică
 (să)
  • rezinifice
  • rezinificau
  • rezinificară
  • rezinificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rezinificare, rezinificărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a rezinifica și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi rezinifica DEX '09 DEX '98 DN

rezinifica, rezinificverb

  • 1. A transforma o substanță chimică organică într-o substanță asemănătoare cu rășina. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.