3 definiții pentru rezilient
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REZILIENT, -Ă adj. 1. (despre metale, aliaje) rezistent la șoc. 2. (despre fructe) care se deschide brusc. (< fr. résilient)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+rezilient (desp. -li-ent) adj. m., pl. rezilienți; f. rezilientă, pl. reziliente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rezilient s. m., adj. m., pl. rezilienți; f. sg. rezilientă, pl. reziliente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rezilient
rezilient adjectiv
- silabație: -li-ent
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rezilient, rezilientăadjectiv
- 1. (Despre metale, aliaje) Rezistent la șoc. MDN '00
- 2. (Despre fructe) Care se deschide brusc. MDN '00
etimologie:
- résilient MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.