REZILIÁ, reziliez, vb. I. Tranz. A desface, a anula un contract, o convenție. [Pr.: -li-a] – Din fr. résilier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A REZILIÁ ~éz tranz. rar (contracte, convenții etc.) A face să-și piardă valoarea; a anula; a desface. [Sil. -li-a] /<fr. résilier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REZILIÁ vb. I. tr. A desface un contract, o convenție. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, 5 -iați, ger. -iind, part. -iat. / < fr. résilier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

REZILIÁ vb. tr. a desface, a anula un contract, o convenție. (< fr. résilier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

REZILIÁ vb. (JUR.) a anula, a desface. (A ~ un contract.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

reziliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. reziliéz, 3 sg. și pl. reziliáză, 1 pl. reziliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. reziliéze; ger. reziliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink